Reacție dură a rectorului Marian Preda, la legile Deca: Ne vom trezi cu stegulețe și condiționalități privind educația. Anul viitor vom avea crize succesive la primele suspiciuni la admiterea în liceu, la angajările în universități sau în alegerile rectorilor

Reacție dură a rectorului Universității din București, sociologul Marian Preda, la proiectele legilor educației puse în dezbatere de ministrul Ligia Deca. Sunt „proiecte de legi care cred că vor face, pe termen mediu și lung, mai degrabă deservicii sistemului de învățământ românesc”, prin prevederile care adâncesc politizarea învățământului, care permit incompatibilitățile rector-parlamentar și rector-lider de partid politic, care acordă mandate de încă 10 ani rectorilor în funcții deja de 8 sau 12 ani, care adaugă un examen de admitere la liceu care deschide poarta inechităților.

Într-o analiză pentru Edupedu.ro, Marian Preda atrage atenția că aprobarea legii în varianta în care ministrul a publicat-o în dezbatere ne va aduce „stegulețe și condiționalități și privind educația, așa cum avem acum privind pensiile speciale sau cum am avut în trecut în domeniul justiției“. Vezi mai jos soluțiile rectorului Universității din București.

„Sunt sigur că anul viitor vor apărea crize succesive generate de nemulțumirile la nivelul altor universități și la nivelul societății, atunci când vor apărea de exemplu primele suspiciuni de incorectitudine la admiterea în liceu, la angajările în universități, în alegerile rectorilor sau la numirile de decani, de prorectori și de alți responsabili în interiorul universității. Și mai ales cred că va fi foarte greu să explicăm la nivel european de ce unii rectori din România sunt de 12, 17 sau 22 de ani în funcție“, a declarat rectorul Universității din București, pentru Edupedu.ro.

Sociolog, rectorul Marian Preda a explicat pe larg de ce nu este bine ca rectorii să aibă un număr mare de mandate. „Legea vine cu o ipocrizie spunând că limitează numărul de mandate la două. Două de acum încolo, după ce sunt destui rectori cu trei mandate. Au fost 12 ani rectori, o să mai fie încă 10, deci în total vor fi la conducerea universităților 22 de ani. […] La rectorul în funcție, toți votanții îi sunt subordonați; așadar, se creează un avantaj competițional major, pentru că rectorul poate să influențeze salarizarea, angajarea, sancționarea, numirea în funcții și atunci toate acestea îi dau un control suplimentar asupra votanților și, implicit, asupra voturilor lor. Când lucrul acesta se perpetuează 22 de ani, este clar că nu mai există o libertate de opțiune și o egalitate de șanse între potențialii candidați la funcția de rector. Rectorul în funcție are un avanataj competițional aproape imbatabil“.

Analiza rectorului Universității din București, Marian Preda:

„Sunt schimbări punctuale, multe dintre ele benefice la nivel preuniversitar și universitar, dar în chestiunile curente nu putem spune că avem o schimbare fundamentală de paradigmă. În schimb, ce cred că s-a schimbat aici este o zonă care cel puțin pe mine mă nemulțumește: creșterea influenței politicului asupra educației, lucru care nu este deloc benefic și o să explic imediat, în special la nivel de principii. […]“