Reacție rapidă. De ce a câștigat Trump

Suporterii săi formează o bază loială, care-l vede luptându-se cu clasa politică coruptă de la Washington și cu “statul paralel” ce controlează America. Adversarii îl văd ca pe un “fascist,” un “al doilea Hitler” și un “pericol la adresa democrației.” La aproape patru ani după ce asaltul asupra Capitoliului părea să pună capăt carierei sale politice și în contextul în care este vizat de 91 de acuzații în patru cazuri penale, Donald Trump a realizat una dintre cele mai spectaculoase reveniri din istorica politică modernă a Americii, câștigând alegerile pentru Casa Albă în fața democratei Kamala Harris.

De ce a câștigat Trump? Analiștii au oferit mai multe explicații.

·Economia. Este cel mai important subiect. În repetate rânduri, americanii și-au exprimat insatisfacția cu privire la starea economiei sub Administrația Biden/Harris, cu costurile ridicate ale produselor de bază, cu prețurile imposibile la imobiliare, cu scumpirile care pare nu se mai termină etc. Iar sondajele făcute la ieșirea de la urne marți au indicat nemulțumirea alegătorilor cu privire la starea în care se îndreaptă țara. Trump a promis revenirea la prosperitatea din primul său mandat, iar alegătorii par să-i fi ascultat promisiunile că va reașeza America pe drumul cel drept.

 Imigrația ilegală. Democrații au ignorat ani de zile criza de la frontiera cu Mexicul, unde peste 11 milioane de imigranți ilegali au intrat fraudulos în timpul Administrației Biden. Trump a făcut din acest subiect unul dintre cele mai importante ale campaniei sale, insistând pe necesitatea securizării frontierei și a deportării celor aflați ilegali în America. Inundarea marilor metropole cu imigranți ilegali, care au copleșit sistemele de educație, de asistență medicală și au dat peste cap viața localnicilor au fost avertismente pre-electorale majore pe care democrații nu le-au văzut sau nu au vrut să le vadă așa cum ar fi trebuit.

 Votul bărbaților tineri de culoare și al celor hispanici. După ani de zile în care aceste grupuri demografice au votat cu democrații, ele s-au îndreptat acum spre Partidul Republican, dezamăgite de starea economiei, de lipsa de oportunități și de politicile tot mai radicale ale stângii în condițiile în care, de exemplu, hispanicii-americani sunt considerați conservatori sociali. Pentru mulți dintre ei, amintirile unui nivel de trai mai bun sub președinția lui Trump au fost decisive pentru a le arăta direcția în care să-și dea voturile. La acestea s-au adăugat voturile masive ale sindicaliștilor, la fel un grup care a votat constant cu democrații, dar care acum s-a apropiat de Trump și republicani.

 Impresia că republicanul este persecutat nejustificat de justiție. Trump a fost supus de două ori supus procedurii de destituire din funcția de președinte de către democrații din Congres. De asemenea, el este primul fost președinte condamnat pentru o infracțiune și este vizat în total de 91 de acuzații în patru cazuri penale. Trump și aliații săi au susținut că dosarele au fost fabricate de stânga americană, aliată cu majoritatea instituțiilor media și giganții tehnologici, pentru a-l împiedica să revină la Casa Albă. Unul dintre argumentele lor este acela că toate cele patru dosare sunt instrumentate de procurori democrați sau numiți de democrați, iar magistrații care prezidează cazurile sunt și ei de stânga. Mulți alegători intervievați în ultimele săptămâni au fost de acord cu această opinie, văzându-l pe Trump ca pe un politician persecutat de adversarii săi, disperați să-l împiedice să revină în Biroul Oval.

Apropierea de americanul de rând. Ultimii ani au arătat o Americă din ce în ce mai divizată, cu elitele democrate de pe cele două coaste rupte aproape complet de America de mijloc, America profundă. Pentru americanii care trăiesc în aceste zone “uitate,” Trump a fost candidatul pe care l-au simțit cel mai aproape și cel care a răspuns îngrijorărilor lor legate de economie, inflație, nivelul de trai, imigrație ilegală etc. Ei îl văd pe republican ca mult mai capabil, mai competent și mai dispus să confrunte aceste probleme decât rivala lui democrată

De partea lor, pe măsură ce partidul a abandonat linia moderată și s-a îndreptat spre extrema stângă în ultimii ani, democrații au ignorat constant temerile exprimate de americanii de rând. Biden i-a numit “gunoaie” pe suporterii lui Trump, iar alți lideri democrați și susținători ai stângii au aruncat alte insulte spre aceștia. Harris a fost sancționată la urne pentru această atitudine arogantă, ea fiind fără îndoială văzută ca parte a clasei politice de la Washington care trăiește într-un glob de sticlă, departe de realitățile americanilor obișnuiți. Iar faptul că Harris a spus constant că va continua politicile Administrației Biden, percepute de majoritatea americanilor ca greșite, a reprezentat picătura care a umplut paharul nemulțumirilor alegătorilor.

 Kamala Harris. Democrata nu a fost o candidată pe măsura lui Trump. În ciuda entuziasmului care a înconjurat-o în primele săptămâni de campanie, a celebrităților care au susținut-o public și a fondurilor uriașe pe care le-a avut la dispoziție, Harris nu a putut șterge amintirea celor trei ani și jumătate petrecuți ca numărul doi la Casa Albă și a eșecurilor ei în acea perioadă, a lipsei de comunicare cu americanii și a unei agende politice cu care nu a reușit să convingă alegătorii. Înainte de a intra în cursa pentru Biroul Oval, Harris a fost declarată constant cel mai slab vicepreședinte din istoria Americii. Cele trei luni petrecute în campania electorală actuală nu au reușit să schimbe decât parțial această impresie. În ciuda încercărilor media de a o prezenta ca pe o candidată de succes, Harris este departe de statura unui Franklin D. Roosevelt, Harry Truman sau John F. Kennedy, iar strategia ei de a se ascunde de presă și dependența de telepromptere și discursuri scrise dinainte au făcut-o să arate ca un candidat slab și vulnerabil, care nu s-a ridicat la înălțimea momentului.