Reacție rapidă: Șir de decizii suspecte în instituțiile controlate de PSD, PNL și UDMR împotriva lui Nicușor Dan

Autoritatea Electorală Permanentă, Biroul Electoral Central, CNSAS și guvernul sunt cele patru instituții controlate de coaliția de guvernare care au luat în ultimele luni decizii împotriva candidatului independent Nicușor Dan. În toate cazurile e vorba despre comportamente suspecte de arbitrariu sau de dublă măsură. Controlate de coaliția PSD-PNL-UDMR, instituțiile statului riscă să altereze competiția electorală și să dea senzația că îl sprijină pe candidatul coaliției, Crin Antonescu.

Cel mai recent exemplu de comportament distorsionat este la Autoritatea Electorală Permanentă. Sub conducerea lui Zsombor Vajda (UDMR), considerat un birocrat mediocru de partid, AEP a demarat pe 8 aprilie un control în campania lui Nicușor Dan și a depus o sesizare la Parchetul General în timp record, doar două săptămâni.

Motivele sesizării? Nicușor Dan a folosit mașina Primăriei București ca să meargă la dezbaterile televizate (a recunoscut chiar el într-o conferință), ar fi avut un colant lipit pe o clădire la o zi după expirarea perioadei legale și nu ar fi declarat donațiile strânse pe platforma Stripe în perioada pre-electorală. Echipa candidatului a respins toate acuzațiile drept ”suspiciuni subiective și lipsite de fundament”, iar despre cea mai gravă acuzație, cea cu donațiile, a arătat că ”platforma de donații a fost deschisă în perioada de precampanie electorală. Suma strânsă prin donații în perioada de precampanie electorală a fost utilizată pentru a acoperi cheltuielile angajate în acea perioadă. Suma strânsă în perioada de campanie electorală va fi transferată în contul de campanie. Conform legii, transferul se poate face până la sfârșitul campaniei electorale”.

Neclar de ce a demarat AEP controlul exact la Nicușor Dan, dacă există controale și la ceilalți candidați, dacă a verificat toate colantele electorale de pe toate clădirile. Președintele AEP a refuzat să răspundă la cererile de lămuriri de la G4Media.

AEP pare să aplice dubla măsură. Dacă vorbim de folosirea resurselor publice în campania electorală, cum de nu s-a sesizat AEP tot anul trecut, când premierul Marcel Ciolacu și șeful Senatului Nicolae Ciucă au vâjâit în toată țara și în străinătate cu mașinile și avioanele instituțiilor pe care le conduceau, făcându-și nonstop campanie electorală?

Cum de AEP nu a reacționat la campania electorală deșănțată făcută din bani publici de candidații PSD și PNL în cele patru rânduri de alegeri din 2024?

Și, mai ales: cum de AEP nu a reacționat după ce Marcel Ciolacu a recunoscut public, într-un clip Tiktok, că PSD a mutat voturi de la el la George Simion? Nu există o infracțiune mai dăunătoare pentru democrație decât furtul sau mutarea de voturi. Și totuși AEP, controlată de coaliția PSD-PNL-UDMR, nu a văzut nimic din toate acestea. Nu a făcut nici o plângere la parchet, nu a mișcat nimic. Dublă măsură și abuz de putere.

Biroul Electoral Central (BEC) e o altă instituție care a luat mai multe decizii împotriva lui Nicușor Dan. Prima – a interzis USR să îi facă acestuia campanie electorală după ce partidul a decis să renunțe la candidata Elena Lasconi și să îl susțină pe Dan. Sigur că e decizia USR e bizară, dar e dreptul partidului să se facă de râs și să susțină pe cine vrea.

A urmat sarabanda înlăturării postărilor a zeci de persoane private, în frunte cu fostul judecător Cristi Danileț, acuzate de BEC că și-au exprimat opiniile politice pe rețelele sociale. Întâmplător, cele mai multe dintre postările eliminate erau pro-Nicușor Dan. În schimb, postările unor personalități publice precum Marcel Ciolacu sau Cristian Tudor Popescu, care îl sprijină pe Crin Antonescu, au fost considerate benigne de BEC.

Ultima decizie suspectă a BEC a venit ieri, când instituția le-a interzis partidelor fără candidat propriu să facă campanie electorală pentru alt candidat. Atinse direct de decizia BEC sunt PMP, REPER, Sens și Forța Dreptei, partidele mici care îl susțin pe Nicușor Dan, precum și POT, care îl susține pe George Simion.

Guvernul Ciolacu a fost și el jucător în campanie când a decis să taie semnificativ bugetul Primăriei București și să mărească bugetele celor șase primării de sector, toate ocupate de primari PSD și PNL. Culmea, guvernul coaliției PSD-PNL-UDMR a ignorat rezultatul unui referendum valid din 2024 care cere mai multă putere și mai multe fonduri chiar pentru primarul general. A fost o decizie complet arbitrară a guvernului, fără vreun fundament economic. Dimpotrivă, a ignorat o decizie a electoratului exprimată clar, majoritar, la referendumul din Capitală.

În oglindă cu deciziile suspecte de mai sus a fost comportamentul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) față de Crin Antonescu. Dacă AEP, BEC și guvernul au avut poziții clar inamicale față de candidatul independent Nicușor Dan, CNSAS s-a remarcat prin protecția (și ea arbitrară) acordată lui Crin Antonescu. E vorba despre scandalul declarației date la Securitate de Antonescu în 1988, episod în care CNSAS a refuzat în premieră în ultimii 17 ani să facă publică nota de constatare care conține toate datele pe care le deține.

Și iată cum independența lui Nicușor Dan, care părea să fie un atu în campania electorală, devine o vulnerabilitate. El descoperă ce înseamnă să nu aibă un sprijin în stat, o pavăză nevăzută împotriva șicanelor venite de la puternicul oligopol PSD-PNL-UDMR.

Pe ultima sută de metri a campaniei electorale, comportamentul instituțiilor de stat riscă să fie perceput drept abuziv față de un candidat care nu face parte din sistemul de putere. Și dacă, în loc de un sprijin real pentru Crin Antonescu, aceste acțiuni se vor întoarce ca un bumerang? Și dacă, în loc să dizloce voturi și să împiedice campania lui Nicușor Dan, ele vor trezi în electorat amintirea distorsiunilor politice din 2024 încercate de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu? În zece zile vom avea răspunsul.