Reacție rapidă: Trei motive pentru care guvernul Ciolacu își asumă răspunderea în Parlament pe pachetul austerității

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat joi că guvernul își va asuma răspunderea pe pachetul legislativ de austeritate. E o mutare agreată cu șeful PNL Nicolae Ciucă, venită în ajutorul politic al lui Ciucă, și care i-a luat prin surprindere pe majoritatea liberalilor, ținuți în beznă de cuplul Ciucă-Bode. De ce a ales cuplul Ciolacu – Ciucă această cale rapidă, dar cu deficit democratic, pentru a-și trece măsurile de austeritate, adică creșterile de taxe și impozite și scăderea cheltuielilor bugetare?

Există mai multe motive care țin de jocul politic și de tehnica legislativă, dar principalele constrângeri au fost timpul și nevoia de a le închide gura liberalilor care s-au opus diferitelor măsuri agreate de tandemul Ciolacu-Ciucă.

1. Coaliția PSD-PNL are nevoie rapid de bani. Deficitul bugetar e prognozat să depășească cu mult ținta asumată de 4,4% din PIB, unii economiști vorbind chiar de un deficit peste 6% din PIB în acest an. În plus, banca de investiții japoneză Nomura a avertizat că monedele din mai multe țări, printre care și România, riscă să se confrunte cu crize valutare în următoarele 12 luni.

Or, coaliția vrea ca deciziile luate să producă efecte cât mai rapid, ținta fiind intrarea în vigoare de la 1 octombrie. Soluția prin ordonanță de urgență nu e fezabilă (vezi mai jos de ce), iar dezbaterea normală în Parlament a unor proiectelor de legi ar fi durat luni în șir, timp pe care guvernul nu îl are la dispoziție. Orice lună de întârziere în aplicarea măsurilor de austeritate înseamnă creșterea pericolului de criză economică.

2. Tehnica legislativă împiedică adoptarea prin OUG. Atât Ministerul Justiției, cât și juriștii ambelor partide din coaliție au transmis că modificările majore pe care guvernul vrea să le facă în pachetul de austeritate nu pot fi făcute prin ordonanță de urgență. O astfel de soluție legislativă ar fi extrem de vulnerabilă în fața Curții Constituționale.

Un avertisment similar a venit, potrivit surselor G4Media, și de la Comisia Europeană, care a spus că modificări fiscale de o asemenea magnitudine trebuie făcute prin lege pentru a fi stabile.

3. Motive de imagine și închiderea spațiului de manevră pentru liberalii disidenți. Dacă guvernul ar fi trimis în procedură normală la Parlament proiectele de lege, dezbaterea ar fi fost extrem de lungă și de aprinsă, cu atacuri zilnice ale opoziției și critici ale presei independente întinse pe săptămâni întregi.

În plus, coaliția s-ar fi confruntat și cu contestări interne, mai cu seamă din PNL, unde mulți parlamentari sau lideri de organizații județene se opun creșterilor de taxe și impozite ori eliminării unor facilități fiscale dorite de PSD.

Or, prin asumarea răspunderii, care prevede un calendar extrem de strâns ce începe din 4 septembrie și e posibil să se încheie în aceeași săptămână, guvernul Ciolacu va elimina practic posibilitatea unor ”disidențe” în coaliția de guvernare și va diminua masiv zgomotul din societate.

Ciolacu și Ciucă au calculat că liberalii care până acum se opuneau pachetului de măsuri vor fi practic reduși la tăcere. De notat că e încă un moment în care Ciolacu îl ajută pe Ciucă să își consolideze poziția în partid.

Discuțiile constante din spațiul public despre scenariile fiscale discutate de coaliție au produs daune semnificative de imagine atât pentru PSD, cât și pentru PNL, iar liderii celor două partide au înțeles că prelungirea dezbaterilor ar accelera pierderile electorale.

Ce va conține pachetul de austeritate? Deocamdată nu există o versiune finală a măsurilor fiscale, dat fiind că guvernul așteaptă discuțiile cu Comisia Europeană pentru a valida atât sustenabilitatea lor, cât și impactul bugetar real. În plus, numărul măsurilor de austeritate va depinde de flexibilitatea Comisiei față de cererea guvernului de depășire a deficitului bugetar asumat. Dacă Bruxelles-ul va fi de acord cu o depășire de un punct procentual, până la 5,4-5,5% din PIB, atunci magnitudinea schimbărilor va fi mai mică. În schimb, dacă oficialii Comisiei vor fi fermi și vor accepta un deficit de maximum 5% din PIB, atunci schimbările vor fi mult mai drastice.

În ceea ce privește tipul de măsuri de austeritate, premierul Ciolacu a dat un indiciu referitor la intențiile sale, spunând că ”aş vrea să iau puţin de la noi, cei cu putere de muncă, şi de la cei care fac foarte mulţi bani pentru a da şi la pensionari, care au muncit o viaţă, şi la cei aflaţi în nevoie”.

E un discurs de stânga extremă, cu accente de luptă de clasă, de un populism feroce, care indică faptul că premierul vizează supraimpozitarea celor care produc și redistribuirea veniturilor.

Rămâne de văzut dacă partenerul de coaliție Nicolae Ciucă va juca, la fel ca până acum, pe partitura scrisă de șeful PSD, sau va încerca să echilibreze pachetul de austeritate prin măsuri care să oprească risipa bugetară uriașă. Care risipă a fost făcută fix sub guvernul Ciucă, să nu uităm.