Reacții PSD la primele decizii ale Guvernului Cîţu. Ciolacu: Ați arătat țării că și dublarea alocațiilor a fost o farsă sinistră/ Dîncu: Începe guvernarea anti-socială

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat miercuri că Guvernul Cîțu este „anti-alocație”, pentru că nu a dublat alocațiile de stat pentru copii în 2021, în vreme ce președintele Consiliului Naţional al PSD, Vasile Dîncu, a afirmat că „începe guvernarea anti-socială”.

„Am înțeles că nu dați doi bani pe ideea de a crește salariile românilor – nici a celor plătiți cu lefuri mici, în sectorul privat și nicidecum a bugetarilor! Am înțeles că nu vă interesează să le dați pensionarilor măcar șansa de a-și păstra nivelul de trai, amânând la nesfârșit majorările de pensii. Însă nu credeam că veți avea atâta josnicie să mințiți privind în ochii a milioane de copii! Înaintea alegerilor ați promis că le dublați alocațiile – nu în toamna acestui an, cum propusese PSD și votase Parlamentul- ci în tranșe semestriale de câte 20%, până în 2022. Azi, ați arătat țării că și dublarea alocațiilor a fost o farsă sinistră!”, a scris Marcel Ciolacu pe contul de Facebook.

Ciolacu acuză PNL că „i-a păcălit cu cinism pe copiii țării cu alocațiile”, iar USR-PLUS „i-a mințit pe părinții lor cu sloganul TaxeZero pe salariul minim!”

„Sunteți Guvernarea Anti-Alocație, în care până și copiii primesc țeapă cu dedicație!”, a mai scris Ciolacu.

Vasile Dîncu, preşedintele Consiliului Naţional al PSD, a criticat, de asemenea, Guvernul Cîțu pentru deciziile privind salariile și pensiile și prorogarea intrării în vigoare a mai multor măsuri fiscale.

„Încă din prima şedinţă, Guvernul Cîţu guvernează anti-social, în defavoarea românilor, iar USR – PLUS renunţă la prima promisiune majoră”, afirmă Dîncu într-un comunicat de presă.

Vasile Dîncu afirmă că aplicarea legilor a devenit „facultativă” pentru coaliţia aflată la guvernare.

„De exemplu, aplicarea Legii 153/2017, a salarizării, este din nou amânată, astfel prorogarea indexării conservă actualele dezechilibre din sistem până la un termen nedefinit (pentru unii salariile au crescut la nivelul anului 2022, iar alţii ar fi trebuit să beneficieze acum de creşteri anuale conform legii salarizării, existând discrepanţe majore pe acelaşi post, între diferite ministere)”, susține Dîncu.

Alte măsuri criticate de președintele Consiliului Naţional al PSD:

• prorogarea termenului pentru integrarea la ANAF a caselor de marcat până în 2022, vinovat principal fiind în acest caz Guvernul Orban care nu şi-a creat infrastructura de preluare a datelor. După ce tot sectorul economic este pregătit şi dotat cu aceste case de marcat capabile să transmită registrul fiscal, dreapta a avut mai mult de 1 an la dispoziţie şi nu a făcut nimic pentru a digitaliza ANAF.
• faptul că se îngheaţă, la nivelul anului 2020, salariile, soldele pentru militari, indemnizaţiile, sporurile, compensaţiile. Totuşi, cu unele excepţii: compensaţiile acordate pentru dreptul de hrană la unele categorii de angajaţi din MAPN , MAI , SRI , STS, categorii pentru care aceste drepturi vor fi indexate (aceştia reprezentând peste 80 % din personalul plătit din fonduri publice).
• pentru o serie de categorii de beneficiari ai pensiei de serviciu actualizarea acesteia cu rata medie anuală a inflaţiei a fost blocată, dar şi de data aceasta au „scăpat” de această măsură magistraţii ale căror pensii speciale vor fi actualizate conform legii.
• indemnizaţia de vacanţă, care trebuia să intre în vigoare conform legii salarizării începând cu 01.01.2021, a fost amânată cu un an, până la 01.01.2022, rămânând în vigoare voucherele de vacanţă.

„Măsurile anti-sociale nu se opresc aici, deoarece, pe lângă faptul că prin OUG se blochează creşterea salariilor personalului din învăţământ, s-a intervenit şi pe legea învăţământului, amânând unele avantaje create de PSD cum ar fi cupoanele sociale care veneau să sprijine educaţia timpurie şi erau acordate în scop educaţional, în funcţie de veniturile familiei, pentru cei cu copii la creşe şi grădiniţe; şi acordarea acestora a fost amânată până în 2022, acum, când românii au mai mult ca niciodată nevoie de ele”, mai afirmă Dîncu.

În opinia sa, „cea mai gravă măsură” este amânarea până în 2022 a venitului minim de incluziune (VMI), prevăzut a fi acordat familiilor şi persoanelor singure aflate în situaţie de dificultate, în scopul combaterii sărăciei şi excluziunii sociale.

„Măsura a făcut parte dintre cele patruzeci de promisiuni de campanie ale USR – PLUS, mai exact era promisiunea cu numărul 34. (…) Argumentarea politică a necesităţii acestei legi era, în programul USR – PLUS, că „vechii politicieni nu doresc schimbarea sistemului care îi ţine pe oameni în sărăcie şi dependenţi de ei, contra voturi”. Amânarea cu doi ani a venitului minim de incluziune să însemne oare că ideea de schimbare a vechii clase politice nu mai este un obiectiv politic pentru USR – PLUS? Că acesta a fost doar un obiectiv de persuasiune electorală?”, mai afirmă Vasile Dîncu.

Premierul Florin Cîţu a declarat miercuri că Guvernul nu a luat nicio decizie cu privire la mărirea alocaţiilor pentru copii și că acest lucru rămâne la latitudinea Parlamentului.

Senatul a modificat miercuri ordonanța de urgență a Guvernului Orban care prevedea creșterea etapizată, în două tranșe de câte 20%, a alocațiilor copiilor în 2021, stabilind că anul viitor va fi doar o singură majorare de 20%, începând cu luna ianuarie.

De asemenea, a fost eliminată și creșterea cu 20% prevăzută pentru ianuarie 2022.

Astfel, potrivit textului adoptat de Senat, alocațiile vor crește cu 20% în ianuarie 2021 (aproximativ 30 de lei), urmând ca următoarea majorare, cu 60% (aproximativ 90 de lei) să aibă loc abia în iulie 2022, când alocațiile vor ajunge în cuantum de 300 de lei.

Sursa foto: G4Media.ro