Realist sau pură fantezie? Ce spun experții despre Domul de Fier dorit de Trump in SUA
Președintele Donald Trump a semnat luni seară un ordin executiv pentru crearea unui scut de apărare antirachetă de nouă generație, pe care Casa Albă l-a numit “Iron Dome pentru America,” făcând referire la sistemul de apărare antirachetă al Israelului. Planul ridică mai multe întrebări, inclusiv în ceea ce privește costurile și fezabilitatea implementării unui scut pe întreg teritoriul Statelor Unite. Cu toate acestea, unii experți cred că el ar putea contribui la abordarea unor preocupări de lungă durată legate de securitatea națională a Americii.
Ordin semnat
Ordinul semnat de liderul de la Casa Albă afirmă că amenințarea unui atac cu rachete balistice, de croazieră și hipersonice rămâne “un pericol catastrofal pentru Statele Unite,” se precizează în documentul care însoțește ordinul și intitulat “Președintele Donald J. Trump ordonă construirea scutului de apărare antirachetă Dom de Fier pentru America”.
În ultimele 40 de ani, în loc să se diminueze, pericolul reprezentat de armele strategice de nouă generație – inclusiv cele hipersonice – a devenit tot mai complex, pe măsură ce adversarii noștri au dezvoltat sisteme avansate de livrare, a afirmat Trump.
“În ciuda acestei amenințări în creștere, politica SUA privind apărarea antirachetă a teritoriului național s-a limitat la menținerea unui avantaj față de pericolele reprezentate de statele ostile și la prevenirea lansărilor accidentale sau neautorizate de rachete,” se precizează în document.
Potrivit Biroului Oval, ordinul semnat de Trump dispune implementarea “unui scut de apărare antirachetă de nouă generație pentru Statele Unite, destinat protecției împotriva rachetelor balistice, hipersonice, rachetelor de croazieră avansate și altor atacuri aeriene de ultimă generație”.
Potrivit documentului, sistemul va avea ca obiectiv apărarea comună a cetățenilor americani, iar ordinul “accelerează dezvoltarea și implementarea straturilor de senzori spațiali pentru urmărirea rachetelor hipersonice și balistice, a interceptorilor spațiali proliferați, a unei arhitecturi spațiale avansate pentru luptă, a capacităților de neutralizare a atacurilor înainte de lansare, a sistemelor de apărare antirachetă non-cinetice, precum și a capabilităților de interceptare în fazele finale ale traiectoriei.”
Ordinul semnat de Trump asigură, de asemenea, lanțurile de aprovizionare pentru toate componentele sistemului Iron Dome.
Prin dotarea Statelor Unite cu o capacitate de ripostă, sistemul Iron Dome va descuraja adversarii de la atacuri asupra teritoriului național, se menționează în document, care adaugă că, prin semnarea acestui ordin, președintele Trump își respectă promisiunile: “Voi ordona armatei noastre să înceapă construcția marelui scut antirachetă Iron Dome, care va fi fabricat integral în SUA.”
Ordinul lui Trump solicită secretarului apărării, Pete Hegseth, să prezinte un plan de implementare în termen de 60 de zile.
Potrivit The Hill, Trump i-a cerut șefului Pentagonului să analizeze modalitățile de intensificare a dezvoltării tehnologiei de apărare antirachetă în cooperare cu alte țări, să consolideze apărarea antirachetă a trupelor americane dislocate în avanposturi și să mărească sprijinul SUA pentru aliați în domeniul apărării antirachetă.
Hegseth a fost, de asemenea, instruit să accelereze implementarea unui sistem de senzori bazat pe sateliții dezvoltați de Missile Defense Agency, care se află în faza de prototip. Denumit Hypersonic Ballistic Tracking Space Sensor, sistemul folosește urmărirea “de la naștere la moarte” pentru a urmări amenințările cu rachete, de la lansare până la interceptare, potrivit Departamentului Apărării.
De asemenea, Trump a spus că dorește o evaluare a amenințării strategice cu rachete la adresa SUA, precum și identificarea unor locații specifice care să fie protejate împotriva unui atac nuclear. El a cerut, totodată, un plan de finanțare înainte de finalizarea propunerii de buget pentru anul fiscal 2026.
De asemenea, ordinul lui Trump solicită “creșterea cooperării bilaterale și multilaterale în dezvoltarea tehnologiei de apărare antirachetă, a capabilităților și a operațiunilor,” precum și “creșterea și accelerarea furnizării capabilităților de apărare antirachetă ale SUA către aliați și parteneri.”
Totodată, Hegseth este instruit să efectueze o revizuire a posturii apărării antirachetă a armatei SUA în teatrele de operațiuni din întreaga lume și să identifice domeniile pentru cooperarea cu aliații.
În ordinul executiv, Trump a spus că regretă că Inițiativa de Apărare Strategică a Administrației Reagan, menită să protejeze împotriva rachetelor balistice intercontinentale, a fost abandonată.
Ronald Reagan, președintele republican care a condus Washingtonul în anii 1980, în perioada in care Războiul Rece se apropia de sfârșit, a promovat ceea ce el a numit Inițiativa de Apărare Strategică (Strategic Defense Initiative – SDI), denumită popular Războiul Stelelor.
Reagan intenționa ca SDI, parțial bazată în spațiu, să intercepteze rachete balistice intercontinentale lansate de Uniunea Sovietică în diferite etape ale zborului rachetei.
Trump s-a referit la motivele pentru care Reagan a abandonat planul său și a afirmat că, în prezent, tehnologia permite îndeplinirea cerințelor pentru un scut antirachetă de amploare.
The Hill a notat că există acum tehnologii pe care SUA nu le-a implementat încă, dar care ar putea extinde semnificativ capacitățile de apărare: interceptori capabili să distrugă ținte în spațiu sau în faza inițială a zborului, precum și opțiuni non-cinetice, cum ar fi energia dirijată (lasere) și microundele de mare putere.
În acest context, trebuie precizat că, de-a lungul campaniei electorale, Trump a promis constant că va ordona construirea unui scut defensiv în jurul Americii.
“În următorul mandat, vom construi un mare Iron Dome deasupra țării noastre,” a declarat Trump în cadrul unui eveniment electoral desfășurat la West Palm Beach pe 14 iunie, potrivit FoxNews. “Merităm un dom… este un scut de apărare antirachetă și va fi fabricat integral în America”.
Ulterior, într-un miting care a avut loc la Phoenix, cu doar câteva zile înainte de scrutinul din noiembrie, republicanul a spus că “va îndruma armata noastră să înceapă construcția marelui scut de apărare antirachetă Iron Dome, care va fi realizat în totalitate în SUA, o mare parte din el chiar aici, în Arizona.”
Iar congresmanul Mike Waltz, pe care Trump l-a ales drept consilier pentru securitate națională, a declarat la începutul lunii ianuarie că “avem nevoie de un Dom de Fier pentru America.”
Luni, Trump și-a reiterat această opinie. “Protejăm alte țări, dar nu ne protejăm pe noi înșine,” a declarat el la întâlnirea republicanilor din Camera Reprezentanților. “Statele Unite au dreptul la asta.”
Reacții
Ordinul semnat de Trump a fost primit cu reacții diverse de lumea științifică și de cea politică de la Washington.
Republicanii au lăudat planul. “Sunt încântat să văd că președintele Trump prioritizează modernizarea și extinderea apărării antirachetă a SUA,” a declarat congresmanul de Alabama Mike Rogers, președintele Comisiei pentru Forțele Armate din Camera Reprezentanților.
“Ordinul președintelui Trump subliniază clar că apărarea noastră antirachetă va fi orientată spre protejarea împotriva tuturor amenințărilor, fie ele din partea unor adversari de rang similar, aproape egali sau state ostile.”
De partea lor, criticii și-au exprimat îngrijorările legate de alimentarea unei curse a înarmării, deoarece este încă neclar cum vor răspunde adversarii la intensificarea apărării propusă de Trump.
Democratul Seth Moulton, membru din Massachusetts al Camerei Reprezentanților, a declarat: “Un sistem robust și stratificat de apărare antirachetă mă face să mă simt mai sigur și mai protejat astăzi, iar achiziționarea câtorva interceptori în plus probabil că m-ar face să mă simt puțin mai confortabil mâine.”
“Dar atunci când mă gândesc la lumea pe care o vom lăsa fiicelor mele de 2 și 4 ani, sunt mai puțin sigur,” a spus el într-o audieră din 2023.
“Cum va afecta extinderea apărării antirachetă a SUA stabilitatea strategică de mâine? Suntem deja într-o cursă a înarmării. Oare asta va face lumea noastră mai sigură?”
Laura Grego, directorul de cercetare la Union of Concerned Scientists, a caracterizat planul lui Trump drept “o fantezie” – parțial din cauza ceea ce ea a numit o comparație falsă cu Iron Dome care protejează Israelul.
“Succesurile aparente ale sistemului Iron Dome al Israelului nu sunt relevante pentru apărarea teritorială a SUA,” a spus Grego. “Iron Dome al Israelului apără zone mici împotriva rachetelor de scurtă distanță, non-nucleare. Este o sarcină mult mai ușoară decât protejarea întregii țări împotriva rachetelor care călătoresc de 100 de ori mai mult și de 7 ori mai repede decât cele pentru care a fost construit Iron Dome.”
Ea a adăugat că, în ultimii șase decenii, SUA au cheltuit mai mult de 350 de miliarde de dolari pe sisteme de apărare antirachetă nucleară – niciunul dintre acestea nefiind eficient. “Ce înțelege președintele Trump absolut corect este că armele nucleare reprezintă o amenințare catastrofală și că, așa cum a spus la Davos, dezarmarea nucleară este o prioritate urgentă și realizabilă,” a spus Grego. “Aici ar trebui să își concentreze Statele Unite eforturile.”
“Sunt sceptic că sistemele bazate în spațiu pentru apărarea antirachetă ar putea fi vreodată fezabile din punct de vedere tehnic și accesibile ca preț la scară largă pentru a proteja teritoriul național al SUA de un atac major cu rachete,” a declarat și Christopher Chyba, profesor de științe astrofizice și afaceri internaționale la Universitatea Princeton.
Reflectând această îngrijorare, Kanishkan Sathasivam, profesor de relații internaționale la Universitatea Salem State, care studiază armele nucleare, a spus: “Astfel de sisteme de apărare sunt extrem de costisitoare, iar eficiența lor este adesea discutabilă.”
Pe de altă parte, The Hill l-a citat pe Tom Karako, directorul Missile Defense Project la Center for Strategic and International Studies (Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale), care a spus că propunerea lui Trump este avantajoasă pe mai multe fronturi: prioritizarea vitezei, concentrarea pe adversari precum Rusia și potențialul său de a aborda o multitudine de amenințări cu rachete.
“Scopul aici este că există o prioritizare satisfăcătoare a problemei. Așadar, acest lucru este bun,” a spus el. “Merită să fie o prioritate pentru Casa Albă.”
Ziariștii americani au afirmat că este neclar cât de costisitor va fi planul sau cât timp va dura să fie implementat.
Karako a spus că modernizarea apărării antirachetă ar putea dura ani de zile, deoarece implică o gamă largă de sisteme. Totuși, expertul a subliniat că tehnologia poate fi implementată pentru a răspunde cerințelor. “Multe tehnologii au fost deja îmbunătățite din punct de vedere operațional,” a afirmat el.
Karako a adăugat că interceptorii bazati în spațiu vor fi o componentă crucială pentru viitor și nu sunt “la fel de exagerați pe cât ar putea părea.”
“Cred că vom ajunge acolo ca țară,” a spus el. “Există o necesitate logică, aproape ca o implicație a faptului că spațiul devine un domeniu de luptă.”
Totuși, Statele Unite nu au implementat încă astfel de tehnologii, iar dezvoltarea lor ar putea dura ani de zile, a scris The Hill.
Alte programe de apărare antirachetă au fost implementate încă din perioada Reagan, deși acestea sunt de scară mai mică și vizează combaterea Coreei de Nord, a spus Scott Sagan, profesor de științe politice la Universitatea Stanford și autor al mai multor cărți despre arme nucleare. Propunerea lui Trump este “mult mai ambițioasă,” a declarat Sagan, adăugând că aceasta “va încuraja cercetarea pe o varietate de tehnologii de apărare antirachetă, atât cinetice, cât și non-cinetice, dar nu garantează că această cercetare va avea succes.”
Iar Robert Soofer, care conduce proiectul de strategie nucleară la grupul think tank Atlantic Council, a scris într-un raport din această lună că un scut actualizat este necesar din cauza creșterii amenințărilor împotriva SUA din partea unor adversari ostili, înarmați nuclear, precum Coreea de Nord, China și Rusia.
Raportul afirmă că amenințarea unor lovituri cu rază lungă de acțiune, inclusiv cele care folosesc rachete balistice intercontinentale (ICBM) cu focoase nucleare, care să țintească teritoriul SUA este “reală și în creștere.”
“Amenințarea cu rachete asupra teritoriului național este reală și în creștere și, dacă nu va fi abordată, ar putea submina grav strategia generală a SUA și chiar baza strategiei de apărare națională,” a scris Soofer.
Expertul a argumentat că obiectivul nu este de a crea un “scut de apărare antirachetă inexpugnabil,” ci de a stabili “apărări suficiente pentru a contracara amenințările rachetelor inamicilor” și pentru a proteja forțele de represalii nucleare.
Soofer a recomandat un sistem de apărare antirachetă stratificat pe uscat, pe mare și în spațiu, în care să existe mai multe sisteme integrate capabile să distrugă ținte. El a spus că interceptoarele GBI (aflate la sol) nu au fost niciodată destinate să opereze singure și a cerut includerea rachetelor SM-3 bloc IIA și a sistemului de apărare antirachetă Terminal High Altitude Area Defense (THAAD).
“Privit din perspectiva atacatorului, un sistem stratificat de apărare antirachetă reprezintă o provocare foarte dificilă, care nu poate fi rezolvată simplu prin creșterea numărului de rachete,” a scris expertul de la Atlantic Council.
Ce este și cum funcționează Iron Dome?
Sursa de inspirație a lui Trump este așadar scutul antirachetă care protejeaza Israelul și care, în ultimul an, a facut față cu relativ succes atacurilor lansate de grupările teroriste Hamas din Fâșia Gaza și Hezbollah din Liban.
Câteva date importante despre Iron Dome, potrivit Business Insider:
· Domul de Fier este de departe cel mai avansat sistem de apărare aeriană care funcționează astăzi
· Sistemul este conceput pentru a proteja împotriva unei game variate de rachete cu rază scurtă de acțiune și care operează în toate condițiile meteorologice, inclusiv în perioade cu nori, ploaie, furtuni de praf și ceață.
· Iron Dome face parte din sistemul de apărare aeriană pe trei niveluri al Israelului, care mai include: David’s Sling – ce oferă apărare împotriva rachetelor balistice cu rază scurtă de acțiune, rachete de calibru mare și rachete de croazieră; și Arrow-3, destinat apărării împotriva rachetelor balistice cu rază medie.
· Sistemul este alcătuit dintr-o serie de 10 baterii mobile care sunt desfășurate în diferite zone din Israel, fiecare alcătuită din trei până la patru lansatoare care transportă zeci de rachete interceptoare Tamir și un radar sensibil de tipul ELM 2084 Multimission Radar (MMR), potrivit celor de la Raytheon Technologies, contractorul militar american al Iron Dome.
· Bateriile sunt plasate strategic în jurul orașelor pentru a intercepta amenințările îndreptate către zonele populate. Lansatoarele mobile pot fi desfășurate rapid în zonele atacate.
· Radarul detectează rachetele, dronele, proiectilele de artilerie sau de mortar lansate într-o zonă de 70 de kilometri în jurul sistemului. Apoi, un calculator – sistemul de management al luptei și control al armelor (BMC) – determină traiectoria muniției. Dacă se crede că o rachetă reprezintă o amenințare semnificativă, rachetele interceptoare sunt lansate pentru a o distruge în timpul zborului.
· Sistemul poate face diferența între proiectilele care pot atinge zonele populate și cele care se preconizează că vor ateriza în zone nelocuite.
· Două rachete interceptoare Tamir sunt trase către fiecare rachetă considerată o amenințare. Rachetele Tamir dispun de senzori electro-optici și aripioare de direcție cu focoase explozive de proximitate. Majoritatea componentelor rachetelor Tamir sunt achiziționate prin intermediul lanțului de aprovizionare Raytheon din Statele Unite.
· Iron Dome a fost dezvoltat după conflictul din 2006 dintre Israel și Hezbollah. Grupul islamist ce acționează din sudul Libanului a lansat mii de rachete spre Israel, provocând pagube uriașe și ucigând zeci de cetățeni.
· Un an mai târziu, Israelul a anunțat că firma sa de stat din domeniul apărării, Rafael Advanced Defense Systems, va crea un nou scut de apărare antirachetă.
· SUA au contribuit la finanțarea sistemului printr-o subvenție inițială de 200 de milioane de dolari.
· Sistemul a fost folosit în luptă pentru prima dată în 2011, când a distrus o rachetă trasă asupra orașului Beersheba din sudul Fâșiei Gaza, aflată sub controlul Hamas din 2007.
· De când a fost lansat pentru prima dată în 2011, cu sprijin substanțial din partea SUA, experții afirmă că Iron Dome a oprit mii de rachete cu o rată de succes de aproximativ 90%.
· Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) estimează că producerea unei baterii de rachete costă 100 de milioane de dolari. Susținătorii sistemului afirmă însă că acesta este considerat rentabil deoarece nu lansează rachete decât dacă proiectilele inamice reprezintă o amenințare pentru zonele populate.
· Criticii se referă însă la prețurile de producție ale Domului de Fier. De altfel, una dintre cele mai controversate chestiuni legate de Iron Dome o reprezintă costurile sale – dintre care unele au fost acoperite de Statele Unite.
· În 2014, SUA au semnat un acord de coproducție cu Israel pentru a produce unele dintre componentele Iron Dome în America. Acordul a oferit, de asemenea, accesul Statelor Unite la informații despre sistemul militar. De atunci, SUA au cheltuit aproximativ 3 miliarde de dolari pentru a sprijini sistemul din Israel, care include costurile sale de coproducție, bateriile, interceptoarele și întreținerea generală, o mișcare care a fost constant criticată de unele voci de la Washington.
· Operarea sistemului este și ea costisitoare în sine. Fiecare interceptor tras de Domul de Fier are costuri semnificative, prețul unei singure rachete fiind între 40.000 – 50.000 de dolari.
· Experții afirmă că eficacitatea sa a fost atât de impresionantă în trecut, încât Statele Unite și-au comandat propria versiune a Domului de Fier pentru a completa sistemul său de apărare antirachetă Patriot. (Patriot funcționează într-un mod similar cu Iron Dome, dar este menit în primul rând să intercepteze avioane, rachete de croazieră și rachete balistice, mai degrabă decât arme cu rază scurtă de acțiune).
· Dacă Domul de Fier s-ar dovedi a fi mai puțin eficient sub foc puternic, provenit de la mii de rachete trase simultan – așa cum s-a întâmplat în timpul atacului Hamas din octombrie 2023 – acest raport cost-beneficiu s-ar putea însă schimba. Comentatorii cred că rentabilitatea sistemului de apărare antiaeriană este una dintre întrebările esențiale la care trebuie să răspundă factorii de decizie din Congresul american și din Knesset.
Cum se apără SUA acum?
În prezent, Statele Unite nu au un sistem unitar de interceptare a atacurilor cu rachete balistice intercontinentale.
Potrivit informatiilor, SUA au in acest moment 44 de interceptoare la sol (GBI) desfășurate pe intreg teritoriul – 40 sunt în silozuri în Alaska, cu alte patru la baza forțelor aeriene Vandenberg din California, ca parte a sistemului Ground-Based Midcourse Defense.
În jurul anului 2028, Pentagonul va adăuga 20 de interceptori de generație următoare, sau NGI, celor 44 de GBI.
Orice racheta dușmană care nu este eliminata de acești interceptori va fi vizata probabil de sistemul Aegis al Marinei SUA. Aegis poate proteja aproximativ o treime din SUA in orice moment, a declarat Soofer.
Raportul publicat de Atlantic Council susține că, pe termen scurt, Administrația Trump ar trebui să crească stocurile de rachete SM-3 Block IIA. Pentagonul ar trebui, de asemenea, să mărească numărul de GBI disponibile, a afirmat Soofer.
Pe termen lung, SUA ar trebui să investească în tehnologia spațială, inclusiv în interceptoare aflate in spatiu, și să ia in considerare arme cu energie direcționată, cum ar fi laserele, a adăugat expertul.
GBI-urile, care protejează singure teritoriul SUA, ar trebui să fie integrate cu rachetele SM-3, plus interceptoarele trase de THAAD și toată tehnologia asociată, cum ar fi radarele, potrivit raportului.
De asemenea, SUA au nevoie de mai multe rachete SM-3 și de a crește producția, a spus Soofer. În prezent, SUA fabrică aproximativ 12 dintre cele mai recente versiuni de SM-3 în fiecare an, dar probabil că ar putea dubla acest lucru, a afirmat expertul.
SUA dezvoltă deja NGI, gigantul apărării Lockheed Martin fiind ales să continue dezvoltarea interceptorului, prezentat de producător drept o rachetă care “va revoluționa apărarea antirachetă a teritoriului SUA.” Sistemul este conceput special pentru a proteja teritoriul american de rachetele balistice intercontinentale care ar putea fi lansate de Iran și Coreea de Nord, a spus Lockheed Martin.
Experții afirmă ca GBI-urile interceptează un ICBM în mijlocul zborului, când rachetele sunt în afara atmosferei, în timp ce rachetele Aegis sau THAAD ar lovi când un ICBM coboară spre țintă.
O altă opțiune ar fi lansarea de rachete interceptoare din spațiu, acestea putand fi un element cheie pentru un dom de fier in SUA, a spus Soofer, argumentând că înarmarea spațiului este acum inevitabilă.
Experții au identificat, de asemenea, mai multe probleme legate de un Dom de Fier american creat după sistemul similar ce protejează Israelul.
· Domul de Fier al Israelului a fost conceput pentru a bloca atacurile cu rachete cu rază scurtă și medie de acțiune, care nu reprezintă principala amenințare la adresa teritoriului american. De altfel, experții resping un design analog pentru SUA ca fiind nepractic – apărarea Israelului este foarte diferită de cea a SUA din mai multe motive, nu în ultimul rând dimensiunea țării și cine se afla in spatele atacului.
· Unii analiști susțin că acesta ar fi prea costisitor, că este dificil din punct de vedere tehnologic să prezici cum vor arăta forțele unui inamic peste cateva decenii și că ar putea submina ideea unei distrugeri asigurate reciproc înainte de a declanșa o nouă cursă a înarmărilor.
· Una dintre problemele mari este dimensiunea uriașă a teritoriului american. Defense One a scris că fiecare sistem Iron Dome poate apăra o zonă de aproximativ 400 de kilometri pătrati, lucru care înseamnă că americanii ar trebui să desfășoare peste 24.700 de baterii Iron Dome pentru a apăra America continentală. La 100 de milioane de dolari pe baterie, costul ar fi de aproximativ 2.470.000.000.000 de dolari.
Surse: The Hill, FoxNews, Newsweek, Miami Herald, Atlantic Council, Business Insider, Defense One, whitehouse.gov, house.gov, ucsusa.org, rtx.com, rafael.co.il
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen BankCitește și...
Pentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.