Recep Erdogan și-a învins la mare diferență principalii adversari încă din primul tur, în scrutinele din 2014 și 2018/ Cum vor arăta scorurile finale la prezidențialele din 2023, cu Erdogan pentru prima dată în turul doi? (analiză)

Tayyip Recep Erdogan și-a învins la mare diferență principalii adversari încă din primul tur, în scrutinele din 2014 și 2018. I-a avut principali contracandidați pe Ekmeleddin İhsanoğlu (2014), respectiv Muharrem İnce (2018). Cum vor arăta, însă, scorurile finale la alegerile prezidențiale din 2023, când Recep Erdogan a ajuns pentru prima dată în turul doi, împreună cu Kemal Kilicdaroglu, candidatul CHP?

”Performanța” politică a lui Kilicdaroglu de a-l aduce pe Erdogan în turul doi îi este umbrită însă de mai multe elemente: Erdogan a intrat în turul doi cu un avans de aproape 5%, adică exact scorul obținut de candidatul-surpriză de pe locul trei, Sinan Ogan, care a transmis deja că îl susține pe Erdogan în cursa finală.

Apoi, Erdogan a intrat în turul doi în contextul în care a ”supraviețuit” politic neașteptat de bine după două seisme devastatatoare, soldate cu 50.000 de morți și zeci de mii de victime și clădiri distruse, cu furie și acuzații de corupție pentru modul în care au fost construite cartierele spulberate de seisme, și cu o inflație record la finalul lui 2022, care a ajuns la ”doar” 55% cu două luni înainte de alegeri. Cu toate acestea, Erdogan a fost pe muchie să câștige alegerile din turul întâi.

În 2014, când a fost ales pentru prima dată președinte, Recep Tayyip Erdogan a obținut din primul tur 51,79% din voturi, iar contracandidatul său principal, Ekmeleddin İhsanoğlu, a obținut 38,44%, în timp ce candidatul de pe locul trei, Selahattin Demirtaș, a obținut 9,76%, conform datelor YKS (Biroul Electoral Central al Turciei, n.red.), citate de aa.com.tr. Rata de participare la vot a fost de 74,13%, cu mențiunea că în Turcia votul este obligatoriu prin lege.

Potrivit rezultatelor finale din 2014, din 2.798.726 de alegători înregistrați în secțiile de votare din străinătate au votat sub 10%, doar 232.795, iar dintre aceste voturi, 230.938 au fost valabile. Erdogan a câștigat 143.873 din voturile diasporei adică 62,30%. Erdogan a câștigat masiv și voturile exprimate la punctele de control vamal, cu 62,73%, comparativ, spre exemplu, cu principalul său contracandidat, Ekmeleddin İhsanoğlu, care a obținut 30%.

În 2018, Erdogan a fost ales tot din primul tur, cu un procent și mai mare, de 52,59% din voturi, la o prezență de 86,24%. Muharrem İnce, candidatul prezidențial al CHP, a obținut doar 30,64%, iar Selahattin Demirtaș, candidatul situat pe locul trei, a obținut 8,40%.

Turcii au mers, în 14 mai, la urne pentru a-și alege președintele pentru următorii cinci ani. Niciunul din principalii doi rivali, președintele în funcție Recep Tayyip Erdogan (AKP, 70 de ani) și candidatul opoziției unite, Kemal Kilicddaroglu (CHP, 75 de ani) nu au reușit să obțină 50% din voturi, conform informațiilor furnizate de agenția de stat Anadolu și confirmate de Comisia Electorală, astfel că electoratul este chemat la vot din nou în turul doi, în 28 mai. Prezența la vot a fost masivă, de 88%, dar de subliniat că în Turcia prezența la vot este obligatorie prin lege.

În primul tur, Erdogan a obținut 49,5% din voturile alegătorilor (27 milioane de voturi), iar Kilicdaroglu a obținut 44,9% din opțiunile electoratului (24,5 milioane voturi). Balanța va fi înclinată în funcție de unde vor merge voturile candidatului naționalist de pe locul trei, Sinan Ogan, care a obținut un scor nesperat de mare, 5,2%. Unii analiști susțin că voturile acestuia vor merge mai degrabă către Recep Erdogan, care, în lipsa unui element surpriză sau a ridicării unui val de emoție, ar fi avantajat de bazinul electoral al lui Ogan.

Erdogan se află de 20 de ani la putere în Turcia și a condus în mod tot mai autoritar țara mai ales în ultimii șapte ani, după tentativa de lovitură de stat eșuată din 2016, din Piața Taksim. În perioada 2003-2014 a fost premier și, în perioada 1994-1998 a fost primar al Istanbulului.

Alegerile sunt de cotitură nu numai pentru viitorul Turciei, ci și pentru întreaga UE, mai ales prin prisma în care cursul negocierilor de aderare se poate schimba semnificativ dacă Erdogan va fi învins. Și pentru România, alegerile au impact important, în special în cheia istoriei comune de secole a celor două popoare, cât mai ales în cheie economică, Ankara fiind cel mai important partener non-UE al Bucureștiului. Aproximativ 61 de milioane de alegători din cele 87 de circumscripţii electorale din Turcia sunt aşteptaţi din nou la urne.

• G4Media a scris pe larg analize, știri și a semnalat momente importante din campania electorală și vă prezintă LIVE cele mai importante evenimente de la alegerile prezidențiale de duminică, 28 mai.