RECHIZITORIU DNA: Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, ar fi invocat o „somație” a Comisiei Europene privind depășiri ale valorilor limită de pulberi în suspensie ca să majoreze nelegal tarifele de salubrizare

Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, ar fi invocat o „somație” a Comisiei Europene privind depășiri ale valorilor limită de pulberi în suspensie ca să majoreze nelegal tarifele de salubrizare în 2014, se arată în rechizitoriul DNA din dosarul Rosal, document pus la dispoziția G4Media.ro de DNA în baza legii 544/2001.

• Vezi rechizitoriul aici.

Primarul și un subordonat ar fi întocmit un referat – considerat fals de procurori – privind depășirile valorilor maxime ale pulberilor de praf ca să justifice majorările de frecvențe și de tarife, fără aprobarea Consiliului local.

La 10 august 2022, DNA i-a trimis în judecată pe primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, 6 funcționari din primărie și compania de salubritate Rosal Grup pentru un prejudiciu de peste 100 de milioane de euro. Potrivit DNA, între 2013 și 2018, primarul si funcționarii ar fi prelungit ilegal contractul cu Rosal din 1999, prin acte adiționale, fără să organizeze licitație, și ar fi majorat tarifele de salubritate plătite de locuitorii Sectorului 3.

• NOTĂ: Edilul nu a răspuns solicitărilor G4Media de a exprima un punct de vedere, însă – dacă după publicarea acestui articol, vine cu precizări – le vom publica de îndată aici.

În rechizitoriu, procurorii se referă, mai cu seamă, la două acte adiționale, nr. 44 din 5 mai 2014 prin care contractul a fost prelungit cu 10 ani și nr. 47 din 15 mai 2014 prin care au fost majorate tarifele de salubritate.

Actul adițional nr. 47

Potrivit DNA, în noiembrie 2013, Curtea de Conturi a solicitat primăriei conduse de Robert Negoiță să recupereze plăți nelegale către operatorul de salubritate de peste 8,4 milioane de euro, reprezentând indexări retroactive ale tarifelor de curățenie și plăți suplimentare rezultate din calcularea eronată a tarifului de dezăpezire în perioada 2012-2013, plus penalități.

Or, susține DNA, ca să recupereze acești bani, în mai 2014, primarul Robert Negoiță a încheiat actul adițional nr. 47, fără aprobarea Consiliului local, la contractul cu Rosal din 1999, prin care a majorat frecvențele activităților de salubritate și tarifele. În plus, la acea dată, operatorul nu ar fi avut licență valabilă. Ar fi creat astfel un prejudiciu si mai mare de aproape 40 de milioane de euro.

• ”Motivul real al majorării era în fapt conivența dintre operatorul ROSAL și primarul Sectorului 3, cu privire la propunerea de majorarea a frecvențelor și implicit a cantităților suprafețelor de salubrizare, scopul urmărit (causa remota) fiind ca majorarea financiară artificială și nelegală a debitului Sectorului 3 să acopere în această modalitate prejudiciul anterior constatat de Curtea de Conturi în anul 2013 (pentru ca operatorul să plătească prejudiciul din majorarea artificială a remunerației lunare: ”să muncească mai mult” – se referă la un indicator cantitativ).

Rezultă ca stare de fapt că pentru recuperarea prejudiciilor constatate de organele statului, Primăria Sector 3 în conivență cu Rosal Grup a creat un mecanism prin care se acopereau prejudiciile vechi prin crearea unor noi prejudicii.

• ”Acest mod de ”rostogolire” a prejudiciului prin crearea unui nou prejudiciu în scopul acoperirii scriptice a celui vechi, în afară de faptul că este prin sine însuși fraudulos, necesită sublinierea că nici operatorul Rosal și nici Primăria Sector 3 nu au probat că particulele aflate în suspensie în anii 2008-2012 ar fi căzut pe suprafața Sectorului 3, abia începând cu anul 2015, odată cu semnarea actului adițional 47/2015 la contractul de salubritate; din contră Curtea de Conturi a demonstrat că în anii 2014-2015 nivelul de particule era regulamentar, ceea ce dovedește că nu era necesară mărirea frecvenței sub această motivație, chiar și în cazul în care motivația nu ar fi acoperit în fapt o înțelegere frauduloasă, așa cum s-a întâmplat în fapt”, arată DNA.

Referat considerat fals privind depășirile valorilor maxime ale pulberilor de praf

Ca să justifice majorarea frecvențelor de salubritate și a tarifelor, primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, și directorul Direcției Utilități Publice, George-Alexandru Manciu, ar fi întocmit un referat considerat fals de procurori privind depășirile valorilor limită de pulberi în suspensie în Sectorul 3, în perioada 2008 – 2012. Negoiță ar fi invocat o ”somație” din partea Comisiei Europene privind depășirile valorilor pentru praf.

• ”În urma monitorizării efectuate în perioada 2008 – 2012 pe teritoriul Capitalei (inclusiv în sectorul 3), s-au înregistrat depășiri ale valorilor limita de pulberi în suspensie, Comisia Europeană a transmis o somație privind această situație, somație în urma căreia se impun măsuri suplimentare de salubrizare”, se arăta în referatul întocmit de directorul George Manciu și semnat de primar, citata de procurori în rechizitoriu.

DNA a întrebat însă Agenția Națională pentru Protecția Mediului dacă a existat într-adevăr o astfel de somație din partea Comsiei Europene. Printr-o adresă din 26.11.2021, ANPM a răspuns că ”nu a primit în mod direct de la Comsia Europeană vreo somație sau alt document oficial cu privire la depășiri ale valorilor limită de particule în suspensie, în perioada 2008-2021, pentru aglomerarea București.

În schimb, face referire la o scrisoare pe care Comisia a trimis-o statului roman prin Ministerul Afacerilor Externe, scrisoare de punere în întârziere, prin care se declanșa împotriva României procedura de infringement – Cauza 2009/2296.

Se precizează de către A.N.P.M. că motivul care a condus la declanșarea procedurii de infringement l-a constituit „cele 17 zone și aglomerări pentru evaluarea calității aerului din România, pentru care România a raportat Comisiei Europene și Agenției Europene de Mediu depășiri ale valorilor limită pentru indicatorul PM10, înregistrate în anii 2007 și 2008, în baza datelor de monitorizare din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (…) obiectul procedurii de infringement a fost restrâns de la cele 17 zone și aglomerări la 3 aglomerări: București, Brașov și Iași (…)”.

Procurorul nu a constatat depășiri ale valorilor maxime pentru pulberile în suspensie

Procurorul a consultat însă rapoartele privind calitatea aerului din 2014 și 2015 publicate pe site-ul ANPM și nu a constatat depășiri ale valorilor maxime pentru pulberile PM 10 și PM 2.5.

• ”În anul 2014 nu au fost depășite valorile limită normale ale pulberilor în suspensie. De altfel, în referatul întocmit în anul 2014, se menționează perioada 2008- 2012, fără a se verifica situația actuală a valorilor acestui factor poluant.

Mai mult, având în vedere răspunsul (…)/23.11.2021 al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului constatăm că în mod necorespunzător adevărului inculpatul George Alexandru Manciu, în exercitarea atribuțiilor de serviciu în calitate de director executiv al Direcției de Utilități Publice, în cadrul întocmirii referatului nr. (…).05.2014 a făcut mențiunea că în urma monitorizării efectuate în perioada 2008 – 2012 pe teritoriul Capitalei (inclusiv în sectorul 3), s-au înregistrat depășiri ale valorilor limita de pulberi în suspensie, iar inculpatul Robert Sorin Negoiță, în calitate de primar a aprobat referatul cu mențiuni necorespunzătoare (faptă de fals intelectual care este prescrisă).

Astfel, pentru anul 2011 și 2012 nu s-au înregistrat de către stațiile B 2 și B 3 Titan și Mihai Bravu, depășiri ale valorilor limită anuală. Iar pentru anii 2010 și 2009, mici depășiri ale valorilor limită anuală au fost înregistrate doar de stația Mihai Bravu, anul 2008 fiind singurul în care ambele stații au înregistrat depășiri de valori (…)

Vom concluziona că Referatul nr. (…).05.2014 conține aspecte necorespunzătoare adevărului și sub aspectul somației și sub aspectul perioadei de timp și al depășirii valorilor limită de PM10, el constituind obiectul material al unei infracțiuni de fals intelectual”, a arătat procurorul DNA, care a constat totodată că presupusa infracțiune de fals intelectual este prescrisă.

Context. Potrivit portalului Comisiei Europene, în februarie 2013, Executivul de la Bruxelles a trimis României o scrisoare de punere în întârziere suplimentară în cadrul procedurii de infringement 2009/2296. Pe 25 septembrie 2014, CE a emis un aviz motivat suplimentar prin care a solicitat României să ia măsuri pentru a diminua poluarea aerului, iar în 2018 chiar a sesizat CJUE privind lipsa măsurilor luate de România privind poluarea. În aprilie 2020, CJUE chiar a condamnat România pentru nerespectarea angajamentelor privind calitatea aerului în București și a somat autoritățile de la București să ia măsuri.

• ”România, pe de o parte, prin nerespectarea sistematică și persistentă, din anul 2007 și până cel puțin în anul 2016, a valorilor‑limită zilnice pentru concentrațiile de PM10 și prin nerespectarea sistematică și persistentă, din anul 2007 și până în anul 2014 inclusiv, cu excepția anului 2013, a valorilor‑limită anuale pentru concentrațiile de PM10 în zona (…) (București, România), nu și‑a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului (…) din Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa coroborat cu anexa (..) la aceasta și, pe de altă parte, nu și‑a îndeplinit, în ceea ce privește această zonă, începând din 11 iunie 2010, obligațiile care îi revin în temeiul articolului (…), de a se asigura că perioada de depășire este cât mai scurtă cu putință”, a arătat CJUE în decizia din 30 aprilie 2020.