Reconstrucția Ucrainei ar putea costa peste 1.000 de miliarde de dolari și suma crește de la o lună la alta

O evaluare recentă a costului reconstrucției Ucrainei indica un cost de minim 1.000 de miliarde de dolari, iar suma crește în fiecare zi, în condițiile în care Rusia bombardează masiv infrastructuri civile și în special infrastructuri energetice. O astfel de sumă nu este „foarte simplu de asigurat nici măcar pentru Uniunea Europeană în ansamblul ei”, afirmă Narciz Bălășoiu, directorul Centrului pentru Prevenirea Conflictelor și lector universitar doctor la Facultatea de Relații Economice Internaționale din cadrul Academiei de Studii Economice.

Dacă în primăvară, în prima fază a războiului, costul reconstrucției Ucrainei era estimat între 350 și de 500 de miliarde dolari, în prezent suma avansată este de minim 1.000 de miliarde de dolari, a explicat acesta, în cadrul dezbaterii Sierra Quadrant „Războiul de la granița României. Scenarii economice și oportunități de dezvoltare”, găzduite de G4Media.

Iar „suma crește de la o lună la alta”, pe măsură ce Rusia bombardează masiv Ucraina.

Însă, pentru a vorbi de reconstrucția propriu-zisă a Ucrainei, este nevoie în primul rând de securizarea situației, pentru că altfel „riscăm să ne situăm în mitul Meșterului Manole – ce construim ziua, dărâmă alții noaptea”, a subliniat Narciz Bălășoiu.

Invocând ideea unui Plan Marshall pentru Ucraina, expertul a notat că, dincolo de dimensiunea financiară, „Planul Marshall a avut și o dimensiune securitară care este cardinală”.

Pentru că „nu poți să construiești până nu asiguri spațiul respectiv că este safe, că este securizat, că este stabilizat. Altfel, nu vei putea aduce investiții, nu vei putea aduce economia respectivă la potențialul său optim”, a subliniat el.

Iar în cadrul Planului Marshall pentru reconstrucția Europei după cel de-al Doilea Război Mondial această securitate a fost asigurată de Statele Unite și a fost esențială în refacerea economiilor europene. Germania a devenit din nou prima putere economică a Europei, pentru că a primit „acel ecosistem în care să se dezvolte”, în cadrul securității asigurate de SUA pe Bătrânul Continent. „De asta spun că securitatea nu poate fi decuplată de la discuție, iar aici mă refer la garanțiile de securitate. Mă refer la garanțiile de securitate și din peisaj nu pot fi excluse, cu siguranță, marile puteri, adică Statele Unite”, a continuat Narciz Bălășoiu, în opinia căruia trebuie „avansată agenda NATO” pentru integrarea Ucrainei, inclusiv prin identificarea unei „formule excepționale” care să cuprindă „câteva exceptări de la regulile fundamentale”.

O altă problemă în procesul de reconstrucție este cea demografică, în condițiile în care Ucraina pierduse deja înaintea invaziei 11-12 milioane de oameni, la care se adaugă, acum, aproximativ 5 milioane de refugiați. O parte importantă dintre acești refugiați care au luat calea Europei s-ar putea să nu mai revină în Ucraina.

Iar acum Federația Rusă lovește cu precădere ținte civile, o strategie prin care „încearcă să facă viața ucrainenilor, pe cât posibil, un iad”, pentru a-i forța să plece din țară.

„Migrația aceasta excesivă este un element de război hibrid pe care Federația Rusă a încercat-o din capul locului”, a subliniat el, o strategie pe care Rusia a mai folosit-o în cazul Primăverii Arabe, care a generat un val de migrație imens spre UE, a mai arătat Narciz Bălășoiu.