Reconstrucția Ucrainei: Occidentul promite că Rusia va plăti / Costul este estimat la peste 400 de miliarde de dolari

Aliații occidentali ai Kievului au promis miercuri că își vor spori ajutorul financiar pentru economia ucraineană, devastată de mai bine de un an de război, dar au avertizat Rusia că va trebui să plătească în cele din urmă pentru reconstrucție, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

În timp ce Ucraina recunoaște că contraofensiva sa, care întâmpină o rezistență puternică din partea armatei ruse, nu se desfășoară atât de rapid pe cât se spera, conferința de reconstrucție de două zile de la Londra reunește peste 60 de țări, instituții internaționale și sectorul privat.

Vorbind prin videoconferință, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel la „proiecte concrete”: „Fiecare zi de agresiune rusă aduce noi ruine, mii și mii de case distruse, industrii devastate, vieți arse”.

Un studiu recent realizat de Banca Mondială, ONU, Uniunea Europeană și guvernul ucrainean a evaluat costul reconstrucției economiei ucrainene la 411 miliarde de dolari.

Această cifră este pe cale să crească pe măsură ce conflictul continuă, distrugerea la începutul lunii iunie a barajului hidroelectric Kahovka din zona controlată de Rusia provocând inundații majore.

Kievul estimează daunele aduse mediului la 1,5 miliarde de dolari, fără a include „pierderile din agricultură, infrastructură, locuințe sau costul reconstrucției centralei electrice în sine”, a declarat premierul Denis Șmigal.

„Să fim clari: Rusia este responsabilă pentru distrugerea Ucrainei. Iar Rusia va suporta, în cele din urmă, costul reconstrucției Ucrainei”, a declarat secretarul de stat american Antony Blinken.

„Agresorul trebuie să fie tras la răspundere”, a mai spus președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timp ce statele membre ale UE au convenit miercuri asupra unui al unsprezecelea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.

Premierul britanic Rishi Sunak a explicat că lucrează cu aliații săi la posibila utilizare a activelor rusești înghețate.

Miliarde de euro

În timp ce așteptau ca această idee delicată din punct de vedere juridic să se materializeze, aliații Kievului și-au intensificat ajutorul financiar pentru a face față nevoilor imense.

În special, Washingtonul a deblocat 1,3 miliarde de dolari suplimentari. Londra a promis trei miliarde de dolari pe trei ani sub formă de garanții pentru finanțarea serviciilor publice ucrainene și 240 de milioane de lire sterline (280 de milioane de euro) sub formă de ajutor bilateral, destinat în special deminării și proiectelor umanitare.

Parisul a deblocat 40 de milioane de euro pentru reconstrucția de urgență și, în special, pentru echipamente medicale.

Marți, Comisia Europeană a propus un pachet de ajutor în valoare de 50 de miliarde de euro până în 2027.

În cadrul conferinței, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a anunțat împrumuturi și granturi în valoare de 600 de milioane de euro, în parteneriat cu donatori internaționali, pentru proiecte energetice în această țară.

Scopul conferinței este, de asemenea, de a mobiliza sectorul privat. Un mecanism de garantare a investițiilor private în Ucraina este discutat de puterile G7.

Putin, „regele antisemitismului”

„Ne-am reunit pentru a transmite un mesaj foarte clar: avem încredere în viitorul Ucrainei”, a subliniat șeful diplomației britanice, James Cleverly.

La rândul său, Ucraina încearcă să își convingă aliații de hotărârea sa de a continua reformele întreprinse în ultimii ani, în pofida conflictului, și în special de a lupta împotriva corupției care este de mult timp endemică.

Pe teren, armata de la Kiev încearcă să recupereze teritoriile luate de ruși de la începutul invaziei țării, în februarie 2022.

Într-un interviu acordat BBC, Volodimir Zelenski a recunoscut că progresul în această ofensivă a fost „mai lent decât se dorea”. „Unii oameni cred că este un film de la Hollywood și se așteaptă la rezultate acum. Nu este cazul”.

Zelenski, care este de religie evreiască, a reacționat, de asemenea, cu emoție la comentariile lui Vladimir Putin, care a afirmat că Ucraina se află în mâinile „neonaziștilor” care persecută vorbitorii de limbă rusă, și l-a descris personal, la jumătatea lunii iunie, ca fiind o „rușine pentru poporul evreu”.

„Este ca și cum nu ar fi înțeles cu adevărat ceea ce spunea”, a comentat președintele ucrainean. „Îmi pare rău, dar este ca și cum ar fi fost al doilea rege al antisemitismului după Hitler”, a adăugat el. „Acesta este un președinte care vorbește… într-o lume civilizată, nu poți vorbi așa”.