Recunoașterea de către Putin a finanțării de stat pentru grupul Wagner ar putea facilita judecarea sa pentru crime de război

Eforturile lui Vladimir Putin de a pune capăt unei lovituri de stat date de grupul Wagner ar fi putut să faciliteze judecarea sa şi a statului rus de către o instanţă internaţională pentru crime de război comise de luptătorii mercenari, potrivit experţilor în drept internaţional, scrie The Guardian, citat de News.ro.

După revolta condusă de Evgheni Prigojin, Putin a declarat că mercenarii fuseseră „finanţaţi în totalitate” de autorităţile ruse. Numai în anul până în mai 2023, ei au primit peste 86 de miliarde de ruble de la bugetul de stat, adică peste un miliard de dolari, a adăugat el.

„Aceste cuvinte ar putea avea consecinţe foarte semnificative în ceea ce priveşte expunerea statului rus la responsabilitatea pentru actele Wagner, iar Putin, personal şi individual, în calitate de lider al statului rus”, a declarat Philippe Sands KC, profesor de drept la UCL şi autor al cărţii „East West Street”, o carte despre originea dreptului umanitar internaţional.

De ani de zile, liderul rus s-a distanţat de Wagner, fondat în 2014, în timp ce acuzaţiile de crime de război împotriva luptătorilor se înmulţeau la nivel internaţional, inclusiv în cadrul unei anchete a ONU privind prezenţa lor în Republica Centrafricană.

În timpul unei bătălii din Siria cu trupele americane în 2018, Moscova a negat orice control asupra forţelor Wagner, iar un purtător de cuvânt al Kremlinului a declarat în acelaşi an că nu există companii militare private în Rusia.

Plata pentru Wagner nu l-ar face pe Putin – sau Rusia – automat responsabil din punct de vedere legal pentru crimele sale, a declarat Dapo Akande, profesor de drept internaţional public la Blavatnik School of Government, Oxford. Dar ar putea fi o parte importantă a unui caz mai amplu.

„Este o recunoaştere semnificativă”, a spus el. „Finanţarea nu este, în sine, suficientă pentru a spune că cineva este responsabil pentru o crimă internaţională… [dar] ar fi mai dificil de spus „aceste lucruri nu au nimic de-a face cu noi””.

„Aţi spus că practic aţi finanţat acest grup, ceea ce înseamnă că, într-un anumit sens, aţi contribuit la ceea ce face acest grup. Acum, acuzarea ar putea avea nevoie să demonstreze mai mult, sau o instanţă ar putea avea nevoie să găsească mai mult, dar cel puţin primul element este prezent”.

Autorităţile ucrainene, precum şi grupurile pentru drepturile omului, s-au concentrat să facă dreptate pentru crimele comise acolo de forţele ruseşti.

Cercetătorii în domeniul crimelor de război au străbătut întreaga ţară, colectând probe care să fie folosite în instanţă. Unul dintre cei mai importanţi, scriitoarea Victoria Amelina, a fost grav rănită săptămâna trecută într-un atac asupra unui restaurant, despre care colegii ei spun că a fost o crimă de război.

Dar atrocităţile Wagner, în Ucraina şi în alte părţi, sunt potenţial mai greu de pus pe seama statului rus decât atacurile comise de soldaţi înrolaţi.

Există un precedent pentru găsirea paramilitarilor vinovaţi de crime de război, dar nu legate de putere. Miliţienii sârbi au fost găsiţi vinovaţi de către un tribunal internaţional pentru masacrul de la Srebrenica din 1995 al musulmanilor bosniaci, dar Serbia a fost găsită vinovată doar de faptul că nu a reuşit să prevină genocidul. La Belgrad, această hotărâre a fost transformată de unii naţionalişti sârbi într-o exonerare.

„(Instanţa) nu a putut stabili că paramilitarii se aflau sub controlul direct al autorităţilor sârbe”, a declarat Sands. „Această distincţie a fost preluată la Belgrad a doua zi, iar ziarele care sprijină guvernul sau care sunt conduse de guvern, au publicat titluri care spuneau lucruri de genul „Suntem nevinovaţi!”.

Acest lucru face ca afirmaţiile lui Putin să fie potenţial esenţiale pentru un rezultat diferit în procesele viitoare, a adăugat Sands.

„Chiar dacă nu va exista niciun proces, dezbaterea privind responsabilitatea pentru crimele grupului Wagner ar putea determina comunitatea juridică internaţională să se gândească mai mult la responsabilitate într-o lume în care miliţiile proliferează”, a declarat Gerry Simpson, profesor de drept internaţional public la LSE.

„Având în vedere fragmentarea din ce în ce mai mare a statelor şi utilizarea companiilor militare private, aceasta va fi o problemă din ce în ce mai mare pentru instanţe, pe măsură ce timpul avansează”, a spus el.

„Lăsând la o parte întrebarea destul de importantă dacă instanţele ar trebui să joace acest tip de rol în mijlocul unei situaţii politice şi militare foarte delicate, este clar că va fi important şi dificil pentru instanţe să stabilească cine este responsabil pentru anumite acte care au loc într-un război neclar care tocmai a devenit mult mai înceţoşat”, a spus Simpson.