Recuperarea prejudiciului de 60 de milioane de euro de la Dan Voiculescu, fotografie la zi: ANAF a recuperat doar 9 milioane de euro / A vândut și turnul Grivco cu alte 9 milioane de euro

ANAF a recuperat doar suma de 43.872.207 lei (8,8 milioane de euro) din prejudiciul de peste 60 de milioane de euro din dosarul ICA al mogulului Antenelor, Dan Voiculescu, potrivit unui răspuns oficial al ANAF la solicitarea G4Media.ro.

Este vorba de suma recuperată până la data de 24 octombrie 2024, potrivit comunicării ANAF. Prin decizia definitivă din 20 august 2024 a Curții de Apel București, executarea silită a recuperării prejudiciului din dosarul lui Dan Voiculescu a fost suspendată până la judecarea cererii de revizuire formulată de unele dintre persoanele condamnate în dosar.

Vezi răspunsul ANAF pentru G4Media.ro aici.

Alte 9 milioane de euro din vânzarea turnului Grivco

În 2019, ANAF a reușit să valorifice turnul Grivco, confiscat de la compania lui Dan Voiculescu, cu 43 de milioane de lei, (8,6 milioane de euro) fără TVA sau 51 de milioane de lei (peste 10 milioane de euro), cu TVA. Compania care a cumpărat imobilul confiscat de stat este Antena Group, deținută de fiicele lui Dan Voiculescu. Participații minoritare dețin însă și Fundația Dan Voiculescu (3,9%) și Grupul Industrial Dan Voiculescu (Grivco, 7,3%), potrivit documentelor companiei publicate în Monitorul oficial.

Potrivit metodologiei ANAF, această sumă obținută din vânzarea turului Grivco nu este cuantificată în dreptul recuperării prejudiciului de 60 de milioane, ci reprezintă confiscare produs infracțional.

E vorba de profitul făcut de Voiculescu cu banii furați de la stat. Sunt 4 imobile confiscate de la Dan Voiculescu, dintre care doar turnul Grivco a fost vândut.

Din pricina litigiilor deschis de mogulul antenelor, au rămas nevalorificate fostul sediul al Antenelor din șoseaua București-Ploiești, un teren din strada Gârlei 1B și fostul sediu ICA din strada Gârlei 1D. În total cele 4 imobile sunt evaluate la 20 de milioane de euro.

Prin urmare, ANAF are de recuperat de la Dan Voiculescu 60 de milioane de euro prejudiciu și încă alte 20 – produs al infracțiunii, în total – 80 de milioane de euro, din care a recuperat, după 10 de ani de la sentința definitivă de condamnare, doar aproape 18 milioane de euro.

Procesul de revizuire. Miza: anularea condamnării lui Dan Voiculescu

În februarie acest an, un judecător de la Tribunalul București a admis în principiu (a declarat admisibilă în principiu) cererea de revizuire a verdictului definitiv de condamnare formulată de unele dintre persoanele condamnate, iar în mai a suspendat executarea de către ANAF a recuperării prejudiciului de 60 de milioane de euro și a produsului infracţiunii de 20 de milioane de euro. Pe 20 august 2024, Curtea de Apel București a confirmat decizia de suspendare a executării prejudiciului până la soluționarea cererii de revizuire.

Procesul de revizuire este pe rol la Tribunalul București și are următorul teren de judecată la data de 4 decembrie 2024. În cadrul căii extraodinare de atac, judecătorul trebuie să decidă dacă admite sau nu pe fond cererea de revizuire şi dacă anulează condamnarea lui Dan Voiculescu.

Pe 1 octombrie, judecătorul a respins cererea incupaţilor condamnaţi din dosarul ICA, Cătălin Jean Sandu şi Vlad Nicolae Săvulescu, de excludere a unei probe-cheie, raportul de constatare a prejudiciului de 60 de milioane de euro.

Redeschiderea dosarului magistraților care l-au condamnat pe Dan Voiculescu

Între timp, la Înalta Curte de Casație și Justiție, judecătoarea Lia Savonea, trebuie să se pronunțe asupra contestației formulate de compania lui Voiculescu împotriva deciziei de clasare a dosarului în care au fost reclamați pentru presupuse abuzuri fosta judecătoare care l-a condamnat pe Dan Voiculescu, Camelia Bogdan, fostul procuror care a instrumentat dosarul, Emilian Eva, și fosta expertă DNA care a stabilit prejudiciu, Aurelia Nicolae.

Judecătoarea Lia Savonea este așteptată să ia o decizie privind redeschiderea anchetei pe 19 decembrie 2024.

Timeline dosarul ICA

8 august 2014: Dan Voiculescu și ceilalți inculpați în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) au fost condamnați de judecătorii Curții de Apel București, Camelia Bogdan și Alexandru Mihalcea. Voiculescu a primit 10 de detenție din pentru spălare de bani, din care a executat eefectiv în jur de 3 ani.

1 februarie 2019: unul dintre condamnații din dosar, Jean Cătălin Sandu, depune cerere de revizuire la Tribunalul București.

”În motivarea cererii, în esenţă, petentul a arătat că a fost condamnat în baza unui înscris fals (raport de constatare tehnico-științifică nr. 288/2007) întocmit în fals de specialistul DNA Nicolae Aurelia la instigarea procurorului de caz Eva Emilian”, potrivit motivării judecătorului Sterică Toma.

18 decembrie 2020: Tribunalul București respinge cererea de revizuire.
”În considerentele hotărârii menţionate s-a reţinut că instanţele ce au pronunţat hotărârile atacate cu revizuire nu s-au întemeiat exclusiv pe raportul de constatare, ci pe ansamblul probelor administrate atât în faza de urmărire penală, precum și în faza de cercetare judecătorească.

Drept urmare, s-a apreciat că faptele și mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea nu sunt de natură a conduce, în mod evident, la stabilirea existenței unor temeiuri legale ce permit revizuirea, câtă vreme aspectele invocate în susținerea cererii de revizuire nu au fost reținute că ar fi dus la pronunțarea unei hotărâri nelegale sau netemeinice”, sunt motivele respingerii de către Tribunalul București a cererii de revizuire așa cum au fost redate în motivarea judecătorului Sterică Toma.

16 aprilie 2021: Curtea de Apel București a admis apelul lui Jean Cătălin Sandu, a anulat decizia Tribunalului de respingere a cererii de revizuire și a trimis cazul spre rejudecare la Tribunalul București.

Completul de la CAB a fost alcătuit din judecătorii Andrei Viorel Iugan și Adina Pretoria Dumitrache, magistrații care au dispus condamnările din dosarul Colectiv, inclusiv a fostului primar Piedone.

<< S-a reţinut în considerente, în esenţă, faptul că raportul de constatare tehnico-ştiinţifică menţionat (întocmit de specialista DNA Aurelian Nicoale – n.r.) a jucat un rol decisiv în raționamentul instanței de judecată, rol care nu putea fi suplinit de celelalte probe administrate în cauză.

În determinarea caracterului decisiv al probei constând în raportul de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit de specialistul DNA, a reţinut instanţa de control faptul că dosarul nr. (…)/3/2012** a avut ca obiect, în principal, săvârşirea infracțiunii prev. de art. 10 lit. a din Legea nr. 78/2000 (stabilirea, cu intenție, a unei valori diminuate, față de valoarea comercială reală, a bunurilor aparținând operatorilor economici la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar, comisă în cadrul acțiunii de privatizare ori de executare silită, de reorganizare sau lichidare judiciară ori cu ocazia unei operațiuni comerciale, ori a bunurilor aparținând autorității publice sau instituțiilor publice, în cadrul unei acțiuni de vânzare a acestora sau de executare silită, săvârșită de cei care au atribuții de conducere, de administrare, de gestionare, de executare silită, de reorganizare ori lichidare judiciară) și infracțiunea de spălare de bani.

Or, există o legătură direct cauzală între specificul mijlocului de probă care se susține că ar fi fost obținut în urma comiterii unei infracțiuni de către procurorul de caz și natura infracțiunilor deduse judecății. Astfel, s-a arătat că în lipsa unei probe științifice cum ar fi un raport de constatare sau un raport de expertiză nu s-ar fi putut stabili dacă într-adevăr valoarea bunurilor respective a fost sau nu diminuată, împrejuare în lipsa căreia nu s-ar fi putut ajunge la condamnarea revizuentului.

Infracțiunea prevăzută de art. 10 lit. a din Legea nr. 78/2000 (subevaluarea activelor – n.r.) nu poate fi dovedită cu martori, ci este necesară o probă științifică ale cărei concluzii, eventual, să fie completate prin audierea unor martori. Același lucru este valabil și în cazul infracțiunii de spălare a banilor, raportat la modalitatea de comitere a infracțiunii reținută de instanță.

Se sprijină soluţia instanţei de control pe ample pasaje din hotărârea de condamnare pronunţată în apel (,, … importanța covârșitoare a raportului de constatare în pronunțarea soluției de condamnare rezultă în mod clar din chiar motivarea instanței de apel …’’, se reţine în considerente).

Având în vedere aceste împrejurări, s-a reţinut că se impune administrarea unor probe pentru a stabili în concret dacă aspectele învederate de către revizuent sunt sau nu adevărate. Deoarece raportat la data comiterii presupuselor fapte a intervenit prescripția răspunderii penale, cercetarea cazului de revizuire urmează a se realiza de către instanța de judecată. De altfel, în acest caz, revizuire poate fi formulată și dacă s-ar dovedi netemeinicia hotărârii, nefiind necesar să se ajungă la o soluție diametral opusă.

A mai reţinut instanţa de control faptul că în cazul de faţă, întrucât sesizarea organelor de urmărire penală nu ar putea fi realizată deoarece impedimentul există la momentul respectiv (a intervenit prescripția răspunderii penale) nu este necesară sesizarea în prealabil a organelor de urmărire penală, proba cazului de revizuire urmând a fi realizată în fața instanței de judecată.

De asemenea, s-a arătat că revizuentul a susţinut în cererea sa faptul că procurorul l-a instigat pe specialistul DNA să întocmească un raport de constatare fals. În opinia instanței de control judiciar, o astfel de împrejurare poate fi examinată și din perspectiva cazului prevăzut de art. (…) deoarece specialistul care întocmește o constatare este asimilat cu expertul în ceea ce privește mijlocul de probă pe care îl produce >>, se arată în motivarea judecătorului Sterică Toma cu privire la motivele pentru care Curtea de Apel București a decis rejudecarea cererii de revizuire.

24 mai 2021: cererea de revizuire ajunge din nou la Tribunalul București, în rejudecare, și în cele din urmă dosarul este repartizat judecătorului Sterică Toma.

12 februarie 2024: judecătorul Sterică Toma admite în principiu cererea de revizuire.

”Cu privire la cererea de revizuire formulată, tribunalul o va admite în principiu sub aspectul dispoziţiilor prev. de art. (…), constatând că în ceea ce priveşte raportul de constatare tehnico-ştiinţifică şi suplimentul la raportul de constatare tehnico-ştiinţifică, acestea au fost denaturate în mod deliberat de către specialistul DNA, care a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă.

Cu titlu preliminar, reţine tribunalul faptul că soluţiile de condamnare a căror revizuire se solicită se întemeiază într-o măsură determinantă pe raportul de constatare tehnico-ştiinţifică şi suplimentul la acesta întocmite de specialistul DNA, acest aspect fiind stabilit în mod cert de instanţa de control judiciar”, a motivat judecătorul Sterică Toma decizia de admitere în principiu a cererii de revizuire.

24 mai 2024: judecătorul Sterică Toma dispune suspendarea executării prejudiciului din dosarul ICA.

20 august 2024: Curtea de Apel Bucureşti confirmă decizia de suspendare a recuperării prejudiciului în dosarul ICA al lui Dan Voiculescu. Hotărârea devine definitivă.

1 octombrie 2024: Judecătorul Sterică Toma de la Tribunalul Bucureşti a respins cererea de excludere a probei-cheie, raportul de constatare a prejudiciului întocmit de specialista DNA.

4 decembrie 2024: următorul termen din procesul de revizuire a sentinței defintive de condamnare.

19 decembrie 2024: judecătoarea Înaltei Curți, Lia Savonea, este așteptată să se pronunțe cu privire la cererea de redeschidere a dosarului judecătoarei Camelia Bogdan, cea care l-a condamnat pe Dan Voiculescu, al fostului procuror DNA Emilian Eva, cel care l-a anchetat pe mogulul Antenelor, și al specialistei DNA Aurelia Nicolae, cea care a întocmit raportul de stabilire a prejudiciului.