Referendum constituțional și alegeri prezidențiale în Republica Moldova: opțiunea „Da” pentru integrarea europeană și candidata Maia Sandu sunt favorite, dar gradul de participare și sabotajul Rusiei creează incertitudine

(Corespondență de la Chișinău)

Duminică 20 octombrie 2024 electoratul din Republica Moldova și din Diasporă este chemat la urne pentru un scrutin dublu. Pe de o parte votul în cadrul referendumului în care întrebarea este: “Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?” și pe de altă parte primul tur al alegerilor prezidențiale la care sunt înscriși în cursă 11 candidați.

Potrivit art. 75 (2) “Hotărârile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridică supremă”, deci dacă o majoritate votează “DA”-ul, atunci Parlamentul Republicii Moldova este obligat să modifice Constituția în consecință.

Pentru ca referendumul să fie validat trebuie ca cel puțin o treime dintre alegătorii înscriși pe liste să se prezinte la vot, adică circa 940.000, potrivit directorului executiv al Asociației pentru Democrație Participativă „ADEPT”, Igor Boțan.

Opoziția din Republica Moldova a criticat convocarea acestui referendum pe care îl califică drept inutil, atâta vreme cât aderarea la UE este o chestiune ipotetică, dat fiind că Consiliul European a decis începerea negocierilor de aderare abia pe 25 iunie 2024, ceea ce înseamnă că acest proces va fi îndelungat și cu un rezultat incert. Opoziția, în marea ei majoritate pro-Rusia și opusă integrării în UE, o acuză pe Maia Sandu că a convocat acest referendum în vederea sporirii votului său și implicit alegerii în funcția de președinte chiar din turul 1 cu majoritatea voturilor exprimate.

Sondajele de opinie dau toate o majoritate în favoarea opțiunii “DA” la referendum și o plasează pe Maia Sandu, susținută de Partidul Acțiunii și Solidarității (PAS, afiliat Partidului Popular European, centru-dreapta) în frunte la prezidențiale, înaintea lui Alexandr Stoianoglo, susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și Renato Usatîi (Partidul Nostru (PN), ambii pro-Rusia, mai mult sau mai puțin fățiș.

Cel mai recent sondaj de opinie realizat de CBS-AXA în perioada 11 – 16 octombrie o dădea învingătoare pe Maia Sandu cu 60% din primul tur și DA-ul la referendum cu 66%. Numai că aceste date sunt obținute după excluderea celor care sunt nehotărâți, refuză să răspundă sau spun că nu vor participa la vot, care reprezintă aproape 41% dintre cei sondați.

Dacă se includ și aceștia, atunci scorul Maiei Sandu scade sub 40%. Nu se știe pentru cine vor vota nehotărâții, dar sociologul Vasile Cantarji de la CBS-AXA spune că experiența trecutului arată că mulți dintre acești votanți sunt rusolingvi sau persoane care au opțiuni pro-Rusia.

De altfel, limba vorbită este cel mai important criteriu de separare a opțiunilor: în timp ce românofonii se pronunță în majoritate în favoarea integrării europene și a realegerii Maiei Sandu în funcția de președintă, rusofonii se opun în majoritate integrării europene și optează majoritar pentru contracandidații pro-Rusia ai Maiei Sandu, indiferent de etnia minoritară, în care găgăuzii, bulgarii și chiar ucrainenii din Republica Moldova sunt mai pro-Rusia decât rușii din Republica Moldova, un grup predominant urban și cu studii mai ridicate.

Iar acest lucru se explică prin diferența informațională între aceste două mari grupuri și susceptibilitatea net mai ridicată a grupului rusolingv de a ingurgita știri false difuzate pe rețelele sociale în limba rusă, precum smotri.ru, vkontacte. Telegram dar și TikTok.

Alimentate de propaganda cu originea în Federația Rusă, pe aceste rețele circulă falsuri grosolane, ca de pildă pretinsa înlocuire în actele de identitate a termenilor “mamă” și “tată” cu cei de “Părinte 1” și “Părinte 2” sau obsesii anti-LGBT.

Toate aceste campanii sprijinite și de infractorul fugar în Rusia, condamnat pentru furtul miliardului de dolari, Ilan Șor, pot avea un efect neprevăzut în ziua votării.

Este însă adevărat, în același timp, că sondajele de opinie nu includ și electoratul din Diaspora, din care circa 200.000 de persoane s-au deplasat la vot la ultimele alegeri, marea majoritate în state UE, care sunt sprijinitori ai integrării europene și ai Maiei Sandu.

Scrutinul de duminică este considerat unul istoric, în care cetățenii Republicii Moldova își pot alege liber, în sfârșit, soarta, între două opțiuni clare: prima este integrarea europeană, iar a doua este rămânerea în zona gri, care în fapt, după cum a arătat istoria celor 33 de ani post-independență, este zona de influență a Rusiei.

Cei 11 candidați de pe buletinul de vot sunt în ordine:

1. Alexandr Stoianoglo (PSRM)
2. Maia Sandu (PAS)
3. Renato Usatîi (PN)
4. Vasile Tarlev (Partidul pentru Viitorul Moldovei) – fost prim ministru 2001 – 2006
5. Irina Vlah – independentă, bașcana Găgăuziei
6. Ion Chicu (Partidul Dezvoltării Republicii Moldova) – fost prim ministru în perioada 2019 – 2020
7. Andrei Năstase – independent
8. Octavian Țîcu – Blocul Electoral “Împreună”
9. Victoria Furtună – independentă
10. Tudor Ulianovschi – independent
11. Natalia Morari – independentă