Reforma justiției în Israel: Knessetul a votat în primă lectură clauza derogatorie, care ar limita considerabil prerogativele Curţii Supreme

Parlamentul israelian a adoptat marţi în primă lectură clauza derogatorie, una dintre cele mai contestate prevederi ale reformei sistemului judiciar care divizează ţara, notează AFP, citată de Agerpres.

Textul a fost adoptat cu puţin timp înainte de orele 03.00 (01.00 GMT) cu 61 de voturi contra 52. Votul în a doua şi cel în a treia lectură mai sunt necesare înainte de a deveni lege.

Proiectul adoptat în primă lectură înăspreşte condiţiile care permit Curţii Supreme să invalideze o lege ordinară şi permite parlamentului să protejeze o lege împotriva oricărei anulări printr-un proces legislativ care necesită majoritate simplă (61 de deputaţi din 120): este clauza derogatorie care permite să se evite controlul Curţii Supreme.

Mai devreme, parlamentul adoptase în primă lectură un alt proiect de lege care reduce considerabil posibilitatea ca un prim-ministru în exerciţiu să fie declarat în incapacitatea de a-şi exercita funcţia.

De la prezentarea proiectului de lege la începutul lui ianuarie, de către cabinetul format la sfârşitul lui decembrie de prim-ministrul Benjamin Netanyahu, unul dintre cele mai de dreapta guverne din istoria Israelului, manifestaţiile s-au succedat în fiecare săptămână în toată ţara pentru a denunţa ceea ce adversarii reformei califică drept o derivă antidemocratică.

În general, proiectul de reformă, aşa cum este, ar limita considerabil prerogativele Curţii Supreme şi ar da efectiv coaliţiei politice majoritare puterea de a numi judecătorii.

Guvernul afirmă, însă, că reforma este necesară pentru a restabili echilibrul de putere între deputaţi şi o justiţie „independentă”, dar nu „atotputernică”, potrivit afirmaţiilor lui Netanyahu care acuză Curtea Supremă de politizare.

Potrivit detractorilor săi, proiectul prezintă, dimpotrivă, riscul unei derive spre un model de democraţie ca în Ungaria.

Joi, preşedintele israelian Isaac Herzog a cerut oprirea procesului legislativ în curs, numind proiectul actual drept o „ameninţare la adresa fundamentelor democraţiei”.

Herzog a început o mediere între opoziţie şi guvern în vederea ajungerii la un text mai consensual care ar putea fi adoptat de parlament şi pentru a atenua preocupările exprimate de opozanţii reformei.

Luni, o propunere de compromis a fost prezentată Comisiei de legi din parlament de către un fost ministru al justiţiei, un director universitar şi un profesor de drept.

Preşedintele acestei Comisii, Simcha Rothman, a considerat că ar putea „să constituie o bază pentru negocieri”, mai scrie AFP.