Reformă la ONU: Adunarea generală a adoptat o rezoluție care prevede ca cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate să-și justifice orice recurgere la veto

O rezoluţie iniţiată de Liechtenstein şi care îi obligă pe cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate să-şi justifice recurgerea la veto a fost adoptată marţi la ONU. O reformă rară, relansată de invadarea Ucrainei de către Rusia.

O analiză LA LIBRE BELGIQUE, citată de Rador

Adunarea generală a Naţiunilor Unite a adoptat marţi o rezoluţie care îi obligă pe cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate să-şi justifice recurgerea la veto.

Ţintind direct Statele Unite, China, Rusia, Franţa şi Regatul Unit, singurii deţinători ai dreptului de veto, măsura iniţiată de Liechtenstein urmăreşte „să-i facă să plătească un preţ politic mai ridicat” când vor recurge la veto, rezumă un ambasador al unei ţări care nu are un asemenea drept şi care a cerut să rămână anonim.

Întrebat despre reformă la prima sa deplasare în Rusia de la invadarea Ucrainei, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a subliniat că este „foarte favorabil unei utilizări moderate a dreptului de veto”. „Vetoul a fost probabil utilizat de prea multe ori. În multe cirumstanţe, este utilizat fără să existe interese vitale ale unei ţări”, a adăugat el.

Îi va determina reforma pe cei cinci membri permanenţi să utilizeze mai puţin veto-ul prevăzut de Carta Naţiunilor Unite? Sau va avea un caracter incitativ pentru a provoca mai mult împotriva unor texte de la început inacceptabile. Viitorul o va spune.

Convocare sistematică a Adunării generale

Unele ţări ar putea împinge Statele Unite să folosească dreptul de veto pe texte legate de Israel. De cealaltă parte, Washingtonul ar putea supune la vot în Consiliul de Securitate un proiect de rezoluţie care să întărească sancţiunile contra Coreii de Nord, aflat în discuţie de mai multe săptămâni, ştiind clar că Moscova şi Beijingul s-ar opune cu veto.

Propusă prima dată în urmă cu doi ani şi jumătate, reforma prevede o convocare a Adunării generale „peste zece zile lucrătoare urmând opoziţiei unui sau mai multor membri permanenţi ai Consiliului de Securitate, pentru o dezbatere a situaţiei în care a fost exprimat vetoul”.

Aproape o sută ţări s-au alăturat Liechtensteinului pentru a susţine acest text, printre care Statele Unite, Regatul Unit, Franţa, ca şi toate ţările membre ale Uniunii Europene. Rusia şi China nu s-au alăturat coautorilor textului. El va „diviza” şi mai tare ONU, criticase înaintea adoptării un diplomat rus vorbind sub acoperirea anonimatului.

Rusia vizată?

Proiectul „nu vizează pe nimeni”, a dat asigurări ambasadorul Liechtensteinului, Christian Wenaweser. „El nu este îndreptat împotriva Rusiei”, insistă el, deşi supunerea la vot după mai bine de doi ani de gestaţie infructuoasă coincide cu paralizarea Consiliului de Securitate în încercarea de a opri invazia rusă, din cauza vetoului Moscovei. În opinia Statelor Unite, Rusia abuzează de dreptul său de veto de două decenii şi textul adoptat trebuie să permită să se remedieze situaţia.

Rezoluţia vrea „să promoveze rolul Naţiunilor Unite, multilateralismul şi vocea noastră a tuturor care nu deţinem drept de veto şi nu suntem în Consiliul de Securitate, pe chestiuni de pace şi securitate internaţională”, a subliniat Christian Wenaweser.

Textul nu este obligatoriu şi nimic nu împiedică o ţară să-şi utilizeze dreptul de veto şi să nu dea explicaţii în faţa Adunării generale. Aplicarea lui, cu efect imediat, „va face lumină” asupra recurgerii la acest drept şi a „blocajelor” din Consiliul de Securitate, a subliniat totuşi un ambasador care a solicitat anonimatul.

sursa: La Libre Belgique (traducere: Rador/ Gabriela Sîrbu)

Sursa foto: Organizația Națiunilor Unite/ dam.media.un.org