Reforma pensiilor: Preşedintele Macron vrea joi un vot în Adunarea Naţională / Vârsta de pensionare se va majora treptat cu un trimestru până va ajunge în 2030 de la 62 de ani la 64 de ani

Preşedintele Emmanuel Macron a declarat miercuri seară că „doreşte să se meargă la vot” joi în Adunarea Naţională cu contestata sa reformă a pensiilor, după a opta zi de demonstraţii şi greve în Franţa, transmite AFP, citată de Agerpres.

Preşedintele Macron doreşte joi un vot în Adunarea Naţională, a declarat Palatul Elysée miercuri seară, după o întâlnire a şefului statului cu premierul Elisabeth Borne şi cu miniştri.

„Trebuie să mobilizăm toţi parlamentarii în spiritul responsabilităţii”,”consultările vor fi reluate şi mâine pentru continuarea mobilizării”, se afirma în anturajul preşedintelui în ajunul acestui vot decisiv şi încă nesigur din cauza incertitudinii cu privire la existenţa unei majorităţi favorabile reformei.

Preşedintele nu plănuieşte „în această etapă” ca reforma să fie adoptată prin recurgerea la articolul 49.3 din Constituţie, care permite adoptarea unui text fără vot, conform mai multor surse din tabăra prezidenţială.

Cele opt principale sindicate franceze, care se opun proiectului de lege, vor susţine joi o conferinţă de presă în faţa Adunării Naţionale pentru a încerca să influenţeze votul.

Din 19 ianuarie, milioane de francezi au manifestat pentru a-şi exprima opoziţia faţă de această reformă. Miercuri a fost a opta zi de mobilizare.

Creşterea vârstei legale de pensionare de la 62 la 64 de ani cristalizează furia celor care se opun acestei reforme, care o consideră „nedreaptă”, în special pentru femei şi salariaţii cu locuri de muncă grele.

Guvernul francez a ales să majoreze vârsta legală de pensionare pentru a răspunde unei deteriorări financiare a fondurilor de pensii, precum şi îmbătrânirii populaţiei. Franţa este una din ţările europene în care vârsta legală de pensionare este cea mai mică.

Preşedintele Macron şi-a pus în joc o parte importantă din creditul său politic prin susţinerea acestei reforme, măsură emblematică a celui de-al doilea mandat al său şi un simbol al dorinţei sale declarate de reformare.

Context

Comisia Mixtă Paritară din Adunarea Națională a stabilit forma finală a textului compus din 20 de articole, care prevede al art.7 că vârsta de pensionare se va majora treptat cu un trimestru până va ajunge în 2030 la 64 de ani. Primii care vor fi vizați de această lege vor fi persoanele născute după 1 septembrie 1961.

În paralel va crește treptat, până în 2027 și nu până în 2035 cum prevedea legea adoptată în 2014 a numărului de ani de cotizație la 43 sau 172 de trimestre pentru încasarea unei pensii complete, față de 42 de ani (sau 168 de trimestre) la ora actuală.

CMP a păstrat și prevederea inițială din proiectul guvernului care suprima treptat majoritatea regimurilor speciale. Vizate sunt Regia Autonomă a Transporturilor Pariziene (RATP), lucrătorii din industriile de electricitate și gaze, angajații Băncii Franței, cei ai Consiliului Economic, Social și de Mediu, etc. Clauza privește însă numai noii angajați. Compania publică a căilor ferate, SNCF, este afiliată regimului general încă din 2020. Vor continua să ființeze regimurile autonome (profesii liberale, avocați), dar și cele foarte specifice (marinari, Opera din Paris, Comedia Franceză).

Potrivit legii, pensiile mici ar urma să fie revalorizate de la 1 septembrie și pensia minimă completă va reprezenta minimum 85% din salariul minim pe economie (SMIC), deci aproape 1.200 de euro lunar. În viitor indexarea acestor pensii se va face în raport cu creșterea SMIC și nu a ratei inflației.

Legea prevede și posibilitatea pensionării anticipate pentru profesiile recunoscute ca “penibile” (dificile), încurajarea muncii seniorilor și protejarea femeilor care au întrerupt cariera pentru nașterea și creșterea copiilor.

Desfășurate cu ușile închise, dezbaterile CMP, compusă din șapte deputați și senatori, au fost ceva mai mult de o formalitate, dată fiind majoritatea (9 – 5) deținută de confederația Ensemble (Împreună, centru, pro-prezidențială) și Republicanii (LR, centru dreapta).

Joi dimineața proiectul de lege în varianta definitivă va fi supus votului Senatului, unde nu se așteaptă nicio surpriză, LR – 145 de senatori și centriștii pro-prezidențiali – 57 de senatori, dețin o majoritate confortabilă din totalul de 348.

Proiectul va merge apoi după amiaza la Adunarea Națională unde guvernul nu dispune decât de 250 de deputați, majoritatea absolută fiind de 289. LR are un grup de 61 de deputați, care însă sunt divizați cu privire la atitudinea de adoptat față de reforma pensiilor. Deputații sunt aleși prin vot direct, spre deosebire de senatori care sunt aleși prin vot indirect de către aleșii națiunii (în număr de circa 162.000).