Reforma serviciilor secrete din Ungaria: crește controlul lui Viktor Orban. Modelul rusesc/ Primul sondaj după alegeri: nu subiectul migrației a fost decisiv, ci faptul că cetățenii trăiesc mai bine decât pe vremea socialiștilor

Titlurile săptămânii: Apărarea Ungariei nu este sarcina NATO sau a UE – Viktor Orban intenționează să dubleze bugetul armatei în noul ciclu guvernamental; Reforma serviciilor secrete din Ungaria: crește controlul lui Viktor Orban. Modelul rusesc preluat în privința promovării intereselor economice ale Ungariei; Primul sondaj după alegeri: nu subiectul migrației a fost decisiv, ci faptul că cetățenii trăiesc mai bine decât pe vremea socialiștilor; Ministrul Justiției a confirmat faptul că Ungaria nu va adera la instituția parchetului UE.

G4Media.ro vă prezintă săptămânal cele mai importante titluri din presa maghiară pentru a înţelege cum se poziţionează guvernul FIDESZ faţă de marile teme de dezbatere şi pentru a înţelege din timp tendinţele regionale.

Apărarea Ungariei nu este sarcina NATO sau a UE – Viktor Orban intenționează să dubleze bugetul armatei în noul ciclu guvernamental. “Apărarea Ungariei nu este sarcina NATO sau UE, ci a noastră„ a declarat premierul Viktor Orban, miercuri 16 mai, la ceremonia de predare-primire comandamentului șefului de stat major al armatei Ungariei. Potrivit premierului o Ungarie puternică nu poate exista fără o armată puternică. Națiunea care nu este capabilă să-și apere țara, nici nu o merită – a subliniat Orban. Premierul a arătat că după politicile de adoptare a Constituției, cele privind națiunea din primele două cicluri de guvernare, acum, în noul mandat, obiectivul principal al guvernului va fi întărirea securității naționale. Orban a mai arătat că, în noul ciclu guvernamental, intenționează să dubleze bugetul armatei, și a cerut noului șef de stat major să facă cariera militară atractivă tinerilor. (Sursa: www.24.hu)

Ministrul Justiției a confirmat faptul că Ungaria nu va adera la instituția parchetului UE. Trocsanyi Laszlo, ministrul justiției, a declarat la audierile, de marți dimineața, din Comisia pentru Afaceri Europene din Parlamentul Ungariei, că nu sprijină aderarea Ungariei la instituția parchetului UE. Trocsanyi și-a motivat poziția prin faptul că, guvernul Ungariei dar și cel al Poloniei consideră acest subiect ca fiind unul ce ține exclusiv de suveranitatea statelor membre, iar Parchetul UE este contrar statelor naționale. Pe de altă parte, concepția parchetului UE este unul eronat și nepregătit. Trocsanyi consideră propunerea ca un demers ce va dubla instituții și va crește birocrația. Potrivit acestuia, OLAF și EUROJUST funcționează bine și acoperă problemele ce se doresc a fi abordate prin Parchetul UE. (Sursa: www.444.hu)

Primul sondaj după alegeri: nu subiectul migrației a fost decisiv, ci faptul că cetățenii trăiesc mai bine decât pe vremea socialiștilor
Potrivit sondajului realizat de Zavecz Research la comanda www.index.hu, la o lună de la alegerile parlamentare din aprilie, procentul celor care se bucură de rezultatul alegerilor este aproximativ egal cu procentul celor care sunt triști. 43% din cei intervievați la nivel național sunt bucuroși că FIDESZ a câștigat din nou, iar 40% și-ar fi dorit ca partidul de guvernământ să piardă alegerile. O treime din cei care nu au votat au o părere pozitivă, trei zecimi au o părere negativă, iar patru zecimi nu au nicio părere privind rezultatul alegerilor.
Suporterii FIDESZ au votat pentru FIDESZ în principal pentru că măsurile luate de guvernul Viktor Orban le-au fost favorabile, astfel, cetățenii trăiesc mai bine decât în perioada guvernelor socialiste.

Pe o scală de la 1-5, măsurile economice pro populație au avut o valoare de 4,6 în decizia de a vota cu FIDESZ. Alte considerente avute în vedere la vot au fost:

• menținerea migranților departe de Ungaria: 4,6 pct.
• FIDESZ a adoptat decizii în favoarea societății, și conduce Ungaria într-o direcție bună: 4,3 pct.
• personalitatea , charisma lui Viktor Orban: 4,3% pct.
• părerea membrilor de familie, a cunoștințelor: 3,9 pct
• faptul că FIDESZ reprezintă răul cel mai mic: 3,6 pct.

Eșecul opoziției a fost cauzat de incapacitatea acestora de a se uni într-o singură formațiune politică, de incapacitatea acestora de a se reînnoi.

Reforma serviciilor secrete din Ungaria: crește controlul lui Viktor Orban. Modelul rusesc preluat în privința promovării intereselor economice ale Ungariei. Continuă preocuparea presei din Ungaria pentru subiectul reformei serviciilor secrete în noul mandat al guvernului lui Victor Orban, portalul www.zoom.hu publicând o amplă analiză pe acest subiect.

Potrivit experților consultați, Ungaria urmează să renunțe la tradiția de 28 de ani, de a avea servicii de informații concurente, o tradiție susținută puternic de Kover Laszlo, șeful civil al serviciului secret în prima guvernare Viktor Orban 1998-2002. În locul unui sistem concurențial dintre serviciile secrete ungare, considerat contraproductiv și nefuncțional de o serie de experți, în noul guvern Orban, se va realiza visul ministrului de interne Pinter Sandor de integrare a serviciului civil maghiar cu serviciul de contraspionaj. Kover Laszlo pierde bătălia cu Pinter Sandor. Astfel, deși Oficiul de Informații nu va fi comasat cu Oficiul de Protecție a Constituției (contraspionaj), primul trecând sub Ministerul de Externe, al doilea a rămas la Ministerul de Interne, ambele servicii vor fi sub controlul noului vicepremier pe securitate națională: Pinter Sandor. Cuvântul acestuia va fi decisiv în evoluția serviciilor de intelligence din Ungaria.

Viktor Orban dorește să întărească capacitatea serviciilor sale secrete, o direcție vizată ține de culegerea de informații pentru promovarea intereselor economice ale Ungariei, inclusiv ale investitorilor ungari privați. Sub acest aspect, analiștii din domeniu sesizează o apropriere a Ungariei de modelul rusesc al serviciilor secrete, care au o activitate intensă în spionajul economic și au contribuit la rezultatele economice ale Rusiei, dar și la crearea unor potentați financiari ruși privați.

O altă direcție, vizează dezvoltarea capacității de a culegere de informații în mediile politice ale UE și ale principalelor cancelarii din Vest, pentru a putea anticipa reacția acestora la politicile promovate de premierul maghiar. Pe acest subiect se așteaptă o întărire a colaborării cu o Polonie care are interese comune în această direcție cu Ungaria. Sub alte aspecte, Polonia manifestă o reticență față de Ungaria, Varșovia având o politică antirusă accentuată, în comparație cu Budapesta.

Dincolo de aceste schimbări, analiștii arată că Viktor Orban are mai multă încredere în faptul că serviciile secrete sunt în mâna oamenilor săi de bază: ministrul de interne și vicepremierul pe securitate națională Pinter Sandor, respectiv Szijjarto Peter ministrul de externe. (Sursa: www.zoom.hu)

De ce are Merkel un cuvânt atât de puternic în UE? Cu cât contribuie fiecare stat membru la PIB-ul UE? Potrivit portalului www.napi.hu în anul 2017 PIB-ul UE a atins valoarea de 15.300 de miliarde de EUR, din care mai mult de jumătate a fost produs doar de 3 state: Germania, Marea Britanie si Franța. Contribuția Germaniei este de 3.300 de miliarde EUR, adică mai mult de o cincime din întregul PIB al UE. Marea Britanie este cu mult în urma Germaniei, cu o scădere de 0,9 în comparație cu anul precedent, depășind însă Franța, care a avut o contribuție de 14,9%. Ungaria a contribuit la PIB-ul UE doar cu 0,8%, abia depășind Slovacia, dar rămânând în urma Greciei și a României (1,2%)

Manfred Weber: Orban se joacă cu focul. Portalul www.index.hu prezintă principalele declarații cu privire la Viktor Orban ale lui Manfred Weber, liderul de grup la PPE în Parlamentul UE. În interviul oferit cotidianului olandez De Volkskrant politicianul german a declarat că Primul ministru ungar se joacă cu focul atunci când atacă organizațiile neguvernamentale și Universitatea Central Europeană – CEU, deoarece pune în pericol libertatea științei. Potrivit lui Weber, statul de drept, domnia legii, libertatea presei sunt valori fundamentale care trebuie respectate de toată lumea, și “arată cum gândim noi, aici în Europa, despre organizarea societății„ a arătat Weber.

Politicianul a subliniat faptul că, dacă primul ministru ungar nu respectă regulile, atunci nu poate fi membru al PPE. “Este limpede ca apa: dacă respecți regulile, pot să rămâi, dacă nu, pleci„ – a declarat Weber, potrivit căruia, politica actuală a lui Orban amenință trecerea liniei roșii.
Weber are un dialog constant cu Orban, dar aceste discuții sunt din ce în ce mai intense, iar lui Weber îi displace faptul că Viktor Orban atacă verbal totul și pe toți, după care, în liniște, se retrage. Weber consideră că este nevoie de o comunicare permanentă cu Ungaria și Polonia, și nu dorește ca Europa de Vest și de Est să se depărteze din nou. (Sursa: www.index.hu)

Deciziile privind Iranul sunt foarte dureroase pentru Germania și Franța dar favorabile Rusiei. Portalul www.444.hu publică o amplă analiză pe subiectul efectelor deciziei lui Donald Trump, anunțată la data de 8 mai anul curent, de a se retrage din acordul atomic încheiat cu Iranul în 2015. Concluzia analizei este că decizia SUA constituie o lovitură politică pentru europeni, dar are și consecințe economice devastatoare pentru aceștia. Trump este acuzat că, prin decizia adoptată, a ajutat economia Rusiei.

Trump intenționează să controleze reintroducerea deciziilor de sancționare față de Iran prin bănci. Sancțiunile SUA privesc nu doar firmele care fac afaceri cu Iranul, ci și băncile care finanțează aceste firme. Or, nu există vreo bancă serioasă printre creditorii financiari care să nu aibă interese pe piața din SUA și ar putea ignora sancțiunile de la Washington. Mai mult, firmele afectate exportă în SUA sau au fabrici pe continentul american.

În timp ce firmele din SUA au rămas pe dinafară la momentul ridicării sancțiunilor împotriva Iranului, mai multe firme europene, în special din germane și franceze, au încheiat importante contracte. Aceste firme (Airbus, Siemens, Total, Volskwagen, Daimler, Renault) sunt îngrijorate că afacerile lor vor fi preluate de ruși și chinezi, pentru că aceștia sunt mult mai independenți de piața financiar bancară din Vest, fiind capabili să-și asigure finanțarea din alte surse.

Trump nu a fost influențat de campania puternică a liderilor europeni, care s-au deplasat pe rând la Washington, într-un demers fără precedent de a-l convinge pe președintele SUA să nu se dezică de acordul nuclear cu Iranul. Este o dezamăgire politică imensă pentru liderii europeni, care arată că am ajuns la finalul parteneriatului transatlantic încheiat în al Doilea Război Mondial, parteneriat ce a legat strâns statele din Vestul Europei cu SUA.

Joi, Macron a declarat că Europa trebuie să-și recâștige suveranitatea de la SUA, iar Merkel a arătat că au trecut acele vremuri când europeni au putut să conteze pe apărarea oferită de trupele SUA; ca urmare este timpul să ne înarmăm și dezvoltăm propriile capacități de apărare. Din momentul în care a fost ales președinte, Donald Trump a adoptat numai decizii care au afectat grav interesele statelor din Vestul Europei: s-a retras din negocierile privind acordul de liber schimb dintre SUA și UE; a amenințat statele din Europa cu limitarea protecției militare a NATO dacă nu-și cresc contribuția la cheltuielile militare; s-a retras din Acordul de la Paris privind clima ; în acest an a impus taxe pentru importul de oțel și aluminiu (companiile UE fiind exceptate de la măsură pe un termen care este pe cale să expire);

SUA a amenințat firmele din UE care participă la construirea gazoductului Nord Stream 2. Decizia lui Trump legată de Iran a fost, se pare, picătura care a umplut paharul la Paris, Berlin și Londra, pentru că dincolo de pierderile economice, decizia a adus atingere și prestigiului celor trei state la nivelul politicii externe globale. Trump nu a subminat doar acordul cu Iranul, ci și ordinea mondială bazată pe acorduri internaționale. Obama și liderii europeni au avertizat că, dacă SUA se retrage dintr-un acord internațional pur și simplu, atunci, pe viitor, nimeni nu va mai dori să încheie vreun acord, pentru că nu există garanții de respectare a acestuia. Or, europenii își fundamentează politica externă globală tocmai pe astfel de acorduri internaționale, pe de o parte din motive ce se bazează pe principii, dar și pentru că puterea lor militară este mult mai redusă, decât importanța sa economică. Ca atare, acționează prin acorduri, în locul forței.

Moscova va avea de câștigat ca urmare a deciziei lui Trump de a ieși din Acordul nuclear cu Iranul. Firmele ruse vor fi din nou surse de alimentare cu produse, dar efectul cel mai important va fi pe piața de energie, pe piața petrolieră și a gazelor. Sancțiunile SUA vor conduce la creșterea prețului țițeiului și a gazelor, ceea ce va avea drept consecință creșterea veniturilor Rusiei. Prețul ieftin al produselor petroliere din ultimii ani, a afectat foarte grav economia Rusiei.
Arabia Saudită și Israelul sunt alături de Trump în decizia adoptată în cazul Iranului. Mike Pompeo, noul secretar de stat de externe al SUA, a explicat, într-un interviu oferit duminică, faptul că SUA nu reproșează Iranului doar nerespectarea acordului nuclear, ci și faptul că, urmare a veniturilor obținute după ridicarea sancțiunilor în 2015, Iranul a investit foarte multe resurse în războaiele din Yemen și Siria, amenințând Arabia Saudită și Israelul, două state partenere importante pentru Washington. (Sursa: www.444.hu)