Reforma teritorială din Republica Moldova s-a împotmolit ca și în România. Primul pas e unificarea voluntară a localităților, care primesc stimulente pentru ”amalgamare”

Președintele Comisiei administrație publică din Parlamentul Moldovei a anunțat că alegerile locale generale din 2023 vor avea loc în baza actualei structuri teritorial-administrative, adică în formula a 32 de raioane existente. Larisa Voloh, deputat al partidului de guvernare, spune că reforma teritorial – administrativă trezește mult scepticism la nivelul administrațiilor publice locale, iar din acest motiv guvernarea a venit cu propunerea amalgamării voluntare, anunță portalul INFO-PRIM NEO, citat de Rador.

Structura administrativ-teritorială a Republicii Moldova rămâne a fi una din cele mai fragmentate din Europa. La o populație mai mică de 3 milioane de locuitori, Moldova are 898 de primării, 32 de raioane și o unitate teritorială autonomă, potrivit unei analize a expertului Adrian Ermurachi. Cu toate acestea, reforma propusă de guvernarea pro-europeană s-a împotmolit.

Președintele Comisiei administrație publică din Parlament spune că ”amalgamarea voluntară”, adică posibilitatea ca două localități să se unească voluntar, este o soluție de compromis și o primă etapă a reformei administrativ-teritoriale.

Astfel, administrațiile publice locale de nivelul întâi și doi pot decide să se unească, însă procesul nu va fi unul forțat, ci voluntar.

„Cea mai dureroasă etapă a reformei este reforma administrativ-teritorială. Când vorbim de amalgamare, fie că ea este voluntară, fie e vorba de o reorganizare la nivelul întâi sau doi, acest subiect este privit sceptic, nu totdeauna binevoitor, pentru că nu se știe care vor fi beneficiile atât pentru autoritățile locale, cât și pentru cetățeni. La moment este clar că la următorul scrutin electoral vom merge în formula actuală, raioanele vor rămâne în numărul în care sunt astăzi – 32, dacă nu vor dori să treacă prin acest proces de amalgamare, pentru că el vizează nu doar entitățile de nivelul întâi, dar și cele de nivelul doi”, a spus deputatul PAS, Larisa Voloh, în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei.

Potrivit proiectului legii bugetului de stat pentru anul 2023, aprobat de Guvern la 7 decembrie curent, a fost alocată suma de 250 milioane de lei pentru Fondul de amalgamare voluntară a localităților.

„Astăzi avem raioane cu 7 localități, de exemplu Basarabeasca. Sau raioanele Șoldănești și Dubăsari, care au un număr mic de autorități publice locale, dar această decizie de amalgamare le va aparține. Această reformă nu este doar despre economii, este vorba de creșterea calității, dar și eficientizarea banilor publici. La nivel local se consideră că nivelul doi este unul ineficient”, a mai spus președintele comisiei parlamentare administrație publică.

Potrivit reprezentanților guvernării, administrațiile publice care decid amalgamarea voluntară vor beneficia de un șir de stimulente printre care: stimulente salariale, transferuri speciale cu destinație generală pentru autoritățile amalgamate, granturi pentru dezvoltarea infrastructurii pentru o perioadă de minim 4 ani, prioritate la alocările din programele de asistență externă.

Următoarele alegeri locale în Republica Moldova ar urma să aibă loc în anul 2023, ținând cont că durata mandatului aleșilor locali este de 4 ani, iar ultimele alegeri locale au avut loc în octombrie-noiembrie 2019.

Reamintim că reforma teritorială s-a împotmolit și în România, unde actuala împărțire a teritoriului, cu 41 de județe și peste 3.000 de localități, se dovedește o frână în calea dezvoltării locale și o sursă de cheltuieli bugetare uriașe. România a făcut un pas similar în noiembrie, când Parlamentul a adoptat o lege care permite constituirea consorţiilor administrative, o formă incipientă de colaborare între localități și județe.