Regele Abdallah al II-lea al Iordaniei evită să-l contrazică public pe Trump în privinţa Fâşiei Gaza

Regele Abdallah al II-lea al Iordaniei, aflat în vizită în SUA, a evitat marţi să-l contrazică public pe preşedintele american Donald Trump în privinţa planurilor republicanului privind Fâşia Gaza, anunţând în schimb că ţara sa va primi 2.000 de copii bolnavi din enclava palestiniană, în încercarea de a-l linişti pe liderul de la Casa Albă, care a intensificat presiunea asupra regatului haşemit, în încercarea de a convinge Ammanul să primească refugiaţi palestinieni, transmite Agerpres.

Potrivit EFE, la începutul întâlnirii din Biroul Oval al Casei Albe, Abdallah al II-lea – care a discutat cu Trump în mai multe rânduri în timpul primului mandat al republicanului (2017-2021) – a transmis că Iordania va găzdui „cât mai curând” 2.000 de copii care primesc tratament pentru cancer sau alte boli şi care se află în prezent în Fâşia Gaza.

Gestul – un calcul politic evident, potrivit EFE – a fost bine primit de Trump, care l-a descris ca fiind „de-a dreptul frumos”.

La rândul său, Trump a profitat de ocazie pentru a-şi reitera planul ca Statele Unite să preia controlul asupra Fâşiei Gaza, distrusă după 15 luni de război cu Israelul, şi să o reconstruiască pentru a o transforma în ceea ce a descris cu alte ocazii drept „Riviera Orientului Mijlociu”, după mutarea palestinienilor în ţări vecine precum Iordania însăşi şi Egipt.

„O vom avea, o vom păstra şi ne vom asigura că există pace, că nu există probleme, că nimeni nu pune la îndoială şi o vom gestiona corect”, a declarat Trump despre Gaza, insistând că planul său va aduce „pacea” în Orientul Mijlociu.

În timp ce Trump făcea aceste comentarii, regele Abdallah al II-lea, aşezat lângă preşedintele american, îl asculta cu atenţie, notează EFE. Suveranul haşemit a evitat însă să-l contrazică în public şi, la insistenţele jurnaliştilor, s-a limitat să declare că va aştepta ca Egiptul să-şi prezinte propunerile înainte de a se pronunţa.

Ulterior, într-un mesaj pe reţeaua de socializare X, monarhul a declarat că i-a reiterat lui Trump „poziţia fermă” a Iordaniei împotriva strămutării palestinienilor din Gaza şi Cisiordania.

„Aceasta este poziţia unificată a lumii arabe. Reconstruirea Gazei fără a strămuta palestinienii şi abordarea situaţiei umanitare grave ar trebui să fie prioritatea tuturor”, a subliniat el.

Ajutor pentru Iordania

Era de aşteptat ca unul dintre cele mai controversate puncte ale întâlnirii să fie posibilitatea ca Washingtonul să reducă ajutorul financiar pentru Iordania şi Egipt ca măsură de presiune pentru ca cele două ţări să accepte mai mulţi refugiaţi palestinieni, opţiune pe care Trump a prezentat-o luni ca fiind posibilă.

În acea zi, întrebat de presă dacă ar lua în considerare reducerea ajutorului pentru Egipt şi Iordania dacă acestea îi resping planul, el a răspuns: „Da, poate. Sigur, de ce nu?” şi a adăugat: „Dacă nu sunt de acord, aş putea să reduc ajutorul. Da”.

Totuşi, marţi, preşedintele Trump a făcut un pas înapoi şi a dat asigurări că nu va suspenda asistenţa către Iordania sau alte ţări arabe dacă acestea refuză să primească mai mulţi refugiaţi din Gaza. „Nu trebuie să ameninţ cu aşa ceva. Cred că suntem mai presus de asta”, a apreciat Trump.

Iordania şi Egiptul sunt printre primii beneficiari ai asistenţei militare şi economice americane. Numai în anul fiscal 2023, Washingtonul a alocat aproximativ 1,5 miliarde de dolari Egiptului şi aproape 1,7 miliarde de dolari Iordaniei, potrivit Departamentului de Stat.

Iordania găzduieşte peste două milioane de palestinieni strămutaţi în urma conflictelor anterioare şi, în ciuda sprijinului său pentru cauza palestiniană, s-a opus să primească mai mulţi refugiaţi, deoarece consideră că acest lucru i-ar pune în pericol stabilitatea şi ar putea duce la crearea unei patrii alternative pentru palestinieni.

Încetarea focului în Gaza

Un alt subiect central al întâlnirii a fost situaţia încetării focului din Fâşia Gaza, într-un moment critic, după ce Hamas a ameninţat că va suspenda schimbul de ostatici israelieni cu deţinuţi palestinieni programat pentru sâmbătă, 15 februarie, invocând nerespectarea acordului de către Israel.

Marţi, Trump a profitat de ocazie pentru a repeta ceea ce sugerase anterior, şi anume că încetarea focului ar putea fi anulată dacă Hamas nu eliberează până sâmbătă la prânz toţi ostaticii pe care îi mai deţine.

„Personal, nu cred că vor respecta termenul limită. Cred că vor să facă pe băieţii duri, dar vom vedea cât de duri sunt”, a declarat Trump, acuzând Hamas că se comportă ca nişte „bătăuşi”.

Trump şi-a prezentat planul pentru Gaza pe 4 februarie, la Casa Albă, în prezenţa premierului israelian Benjamin Netanyahu, primul lider străin pe care l-a primit după revenirea sa la putere, la 20 ianuarie. Abdallah al II-lea, la rândul său, a fost primul lider arab şi al treilea lider străin care s-a întâlnit cu preşedintele american, aminteşte EFE.

Deja, Netanyahu a avertizat marţi că, dacă Hamas nu eliberează ostaticii până pe 15 februarie la prânz, Israelul îşi va relua ofensiva în Gaza.

Experţi ONU: Planurile lui Trump pentru Gaza ar însemna o întoarcere la anii colonialismului

Separat, circa 30 de raportori şi experţi ai ONU pentru drepturile omului au respins, marţi, într-o declaraţie comună, ideea ca SUA să preia controlul asupra Fâşiei Gaza şi au insistat că un astfel de demers „ar presupune o întoarcere la anii întunecaţi ai cuceririi coloniale”.

„O încălcare atât de evidentă de către o putere ar distruge tabuul global în ceea ce priveşte agresiunile militare şi ar încuraja alte ţări prădătoare să-şi însuşească teritorii străine, cu consecinţe devastatoare pentru pace şi drepturile omului”, au avertizat ei.

Aceştia au subliniat, de asemenea, că „o ocupaţie americană ar fi păguboasă şi ar provoca un conflict perpetuu, moarte şi distrugere, la fel cum jumătate de secol de ocupaţie israeliană a Palestinei nu a adus pace şi securitate”.

Declaraţia este semnată, printre alţii, de raportorul ONU pentru teritoriile palestiniene, Francesca Albanese, şi omologii săi pentru libertatea de exprimare, Irene Khan, sau drepturile persoanelor strămutate în interior, Paula Gaviria Betancur.