Reglementarea conţinuturilor de ură online „nu este cenzură”, potrivit ONU

Reglementarea conţinuturilor de ură online „nu este cenzură”, a declarat vineri Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Turk, la câteva zile după ce Meta a anunţat că pune capăt programului său de „fact-checking”, relatează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

„Autorizarea discursului instigator la ură şi a conţinuturilor dăunătoare online are consecinţe concrete. Reglementarea acestor conţinuturi nu este cenzură”, a afirmat Turk pe reţeaua de socializare X.

Înaltul comisariat al ONU „face apel la responsabilitate şi guvernanţă în spaţiul digital, respectând în acelaşi timp drepturile omului”, a adăugat acesta.

Gigantul tehnologiei Meta, compania-mamă a platformei Facebook, a anunţat marţi că pune capăt programului de „verificare a faptelor” din Statele Unite pentru a-l înlocui cu un sistem de „note de context”, similar celui folosit de X.

În sprijinul deciziei sale surprinzătoare, şeful Meta Mark Zuckerberg a afirmat că „verificatorii de fapte au fost prea orientaţi politic şi au participat mai mult la scăderea încrederii decât la creşterea ei, în special în Statele Unite”. Astfel, „restaurăm libertatea de exprimare pe platformele noastre”, a spus el.

Anunţul Meta a venit într-un context în care republicanii americani, precum şi Elon Musk, proprietarul reţelei X şi apropiat al preşedintelui ales al SUA Donald Trump, s-au plâns în repetate rânduri în ultimii ani de programele de fact-checking, asimilându-le cu „cenzura”

În schimb, comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Michael O’Flaherty, a avertizat la rândul său că decizia Meta – care deţine Facebook, Instagram, WhatsApp – de a-şi înceta programul de verificare a faptelor din Statele Unite ale Americii „ar putea avea consecinţe negative asupra drepturilor omului”.

„Măsurile recente ale Meta de a-şi ajusta politica de verificare a faptelor, precedate de măsuri similare luate de X, ar putea avea consecinţe negative asupra drepturilor omului”, a apreciat O’Flaherty într-o declaraţie publicată joi seară.

„Platformele nu trebuie să se îndepărteze de fapte, altfel creează un vid în care dezinformarea prosperă fără verificare, iar daunele aduse democraţiei sunt profunde”. „Este important să subliniem că a combate minciunile şi a preveni răspândirea de mesaje violente sau pline de ură nu reprezintă cenzură. Este un angajament de a proteja drepturile omului”, a conchis acesta.

Ca răspuns la decizia Meta, comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei „îndeamnă insistent statele membre să-şi întărească eforturile şi să dea dovadă de leadership” în lupta împotriva dezinformării, „asigurându-se că intermediarii de internet atenuează riscurile sistemice de dezinformare şi discurs necontrolat”.

”Aceasta include a cere mai multă transparenţă în practicile de moderare a conţinutului, inclusiv în implementarea sistemelor algoritmice”, a mai spus O’Flaherty. „Scopul este de a proteja drepturile omului pentru toţi prin atingerea unui echilibru care să păstreze libertatea de exprimare în limitele sale bine stabilite”.

Întrebat despre prezenţa ONU pe reţelele X şi Meta, un responsabil cu comunicarea al ONU de la Geneva, Michele Zaccheo, a indicat în timpul unui briefing că Naţiunile Unite „monitorizează şi evaluează în mod constant acest spaţiu” online. „Este important pentru noi să fim prezenţi cu informaţii bazate pe fapte şi susţinem acest lucru”, a adăugat el.

„Încă nu ştim cum va evolua aceasta”, dar „în prezent credem că este important să fim prezenţi pe aceste platforme, să prezentăm informaţii bazate pe dovezi”, a insistat responsabilul ONU.

„Rolul nostru este să oferim informaţii ştiinţifice bune despre sănătate şi trebuie să facem acest lucru acolo unde oamenii le caută” şi „prin urmare vom fi prezenţi pe toate platformele, oriunde este posibil”, a adăugat o purtătoare de cuvânt a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Margaret Harris, prezentă la aceeaşi conferinţă de presă.

AFP mai notează că se află în prima linie la nivel global, participând în mai mult de 26 de limbi într-un program al Meta care plăteşte peste 80 de instituţii media din întreaga lume pentru a-şi folosi „verificările” pe Facebook, Instagram şi WhatsApp. „Suntem în curs de a evalua situaţia”, a indicat conducerea agenţiei de presă franceze.