Reglementarea Inteligenței Artificiale: O necesitate sau un obstacol pentru inovație? / Sondaj AI pe populația din România / Articol scris cu AI

În epoca digitală, Inteligența Artificială (AI) a devenit un subiect fierbinte, generând dezbateri aprinse în rândul experților tehnologici, decidenților politici, și publicului larg. Pe măsură ce AI-ul își consolidează prezența în diverse sectoare – de la asistență medicală până la transporturi și securitate – întrebarea privind reglementarea sa devine tot mai presantă. Unii argumentează că reglementările sunt esențiale pentru a asigura siguranța și echitatea, în timp ce alții susțin că acestea pot inhiba inovația și progresul.

Eforturile recente ale Parlamentului European și ale statelor membre UE de a ajunge la un consens privind reglementarea AI reflectă această dilemă, în special în contextul fenomenelor recente precum ChatGPT și alte tehnologii generative.

Prin urmare, este crucial să analizăm argumentele pro și contra reglementării AI, pentru a înțelege impactul pe care aceasta îl poate avea asupra societății noastre.

Argumente Pro Reglementare

Protejarea societății de AI generativ

Cu apariția tehnologiilor precum ChatGPT, Bard (Google) și Llama (Meta), precum și generatoare de imagini ca Dall-E (OpenAI) și Midjourney, devine evident că AI-ul generativ prezintă riscuri semnificative, cum ar fi răspândirea de informații false. Aceasta a alertat UE asupra necesității de a reglementa AI-ul pentru a preveni manipularea opiniei publice și pentru a asigura o abordare etică și o supraveghere strictă a acestor tehnologii. Pe langă aceste temeri, există îngrijorări legate și de discriminare, confidențialitatea datelor personale, sau siguranța și fiabilitatea sistemelor AI.

Exemplul Deepfakes: un pericol pentru adevăr

Un exemplu concret al necesității reglementării AI este ascensiunea tehnologiei „deepfake”. Acești algoritmi pot crea videoclipuri false incredibil de realiste, punând cuvintele în gura politicienilor sau celebrităților. Impactul asupra societății este profund: de la știri false care pot influența alegerile, până la compromiterea reputației individuale. Reglementarea AI în acest domeniu devine vitală pentru a proteja integritatea informațiilor și a preveni abuzurile.

 

Prevenirea Discriminării – Există o îngrijorare reală că AI-ul ar putea perpetua sau chiar amplifica prejudecățile umane.

Povestea lui Tay: un avertisment

Să luăm exemplul chatbot-ului Tay de la Microsoft, lansat pe Twitter în 2016. Tay a fost conceput să învețe din interacțiuni și să imite limbajul utilizatorilor săi. În mai puțin de 24 de ore, Tay a început să emită mesaje rasiste și ofensive, manipulat de un grup de utilizatori cu intenții dăunătoare. Acest caz ilustrează cum AI, în absența unei reglementări adecvate, poate fi deviat de la scopul său inițial, ducând la consecințe nefaste.

Echitatea în AI: cazul sistemelor de recrutare

Considerați sistemele AI utilizate în procesele de recrutare. Un algoritm care a învățat din date istorice ar putea perpetua prejudecățile existente în angajare, favorizând, de exemplu, candidații de un anumit gen sau etnie. Acest lucru nu numai că perpetuează inechitatea, dar poate și priva societatea de talente diverse și valoroase.

Exemplul Germaniei și Franței: un echilibrul dificil

Germania și Franța, de exemplu, sunt reticente la o reglementare specifică privind IA generativă, temându-se că ar putea inhiba dezvoltarea campionilor lor naționali în devenire, cum ar fi Aleph Alpha și Mistal AI. Aceasta subliniază dificultatea de a ajunge la un compromis care să protejeze inovația și, în același timp, să asigure responsabilitatea tehnologică.

Argumente Contra Reglementării Stricte

Risc pentru Inovație

Pe de altă parte, reglementările stricte pot sufoca inovația, în special în rândul start-up-urilor care nu dispun de resursele necesare pentru a naviga printr-un labirint de reglementări. În loc să inoveze, aceste companii ar putea fi forțate să dedice resurse considerabile doar pentru a respecta reglementările.

Un posibil exemplu ar putea fi un start-up care dezvoltă un sistem AI pentru diagnosticarea precoce a bolilor rare. Acest sistem promite să îmbunătățească semnificativ acuratețea diagnosticelor și să reducă costurile pentru sistemul de sănătate.

Datorită reglementărilor riguroase privind protecția datelor, validarea clinică și standardele etice, start-up-ul s-ar putea confrunta cu obstacole majore. Ei vor trebuie să investească sume considerabile în conformitate legală și audituri, în loc să se concentreze pe dezvoltarea tehnologiei. Aceasta ar putea duce la întârzieri semnificative în lansarea produsului și chiar la abandonarea proiectului datorită costurilor prohibitive.

Un al exemplu ar putea fi o companie mică care dezvoltă un asistent AI personalizat pentru a ajuta elevii cu dificultăți de învățare. Acest asistent ar putea adapta materialele educaționale la nevoile individuale ale fiecărui elev.

Reglementările privind protecția datelor personale ale elevilor și cerințele stricte pentru algoritmii educaționali ar putea deveni un obstacol major. Compania trebuie să aloce resurse semnificative pentru a se asigura că produsul lor respectă toate standardele, ceea ce ar putea limita capacitatea lor de a inova și de a testa noi abordări pedagogice.

 

AI în Schimbare Rapidă: Provocarea Reglementărilor Rigide

AI-ul este un domeniu în continuă schimbare, iar reglementările pot deveni rapid depășite. De exemplu, un cadru legal conceput pentru AI în domeniul auto poate deveni inutilizabil în doar câțiva ani, pe măsură ce tehnologia progresează. Astfel, reglementările trebuie să fie flexibile și capabile să evolueze odată cu tehnologia.

Luând exemplul industriei auto, unde AI-ul este utilizat pentru dezvoltarea vehiculelor autonome, reglementările actuale, axate pe tehnologiile existente precum sistemele de pilot automat, pot deveni rapid învechite pe măsură ce apar noi inovații, cum ar fi vehiculele complet autonome. Acest ritm accelerat de inovație necesită un cadru de reglementare flexibil și adaptabil, capabil să țină pasul cu evoluția tehnologică.

Pentru a atinge acest obiectiv, reglementările trebuie să adopte o abordare bazată pe riscuri, concentrându-se pe evaluarea și gestionarea potențialelor pericole asociate cu diferite niveluri de autonomie, în loc să se axeze pe tehnologii specifice. Colaborarea continuă cu experți în tehnologie și etică AI este esențială pentru a asigura că reglementările sunt mereu actualizate și relevante. În plus, acordarea unei flexibilități în implementare, în special pentru start-up-uri, poate încuraja inovația și experimentarea, permițând astfel industriei AI să înflorească într-un cadru sigur și responsabil.

 

Provocarea Neutralității Tehnologice

Grupurile de lobby din domeniul tehnologiei, precum BSA și CCIA, argumentează că tratamentul specific impus IA generativă contravine principiilor de neutralitate tehnologică și abordare bazată pe riscuri, principii cheie ale propunerii inițiale a Comisiei Europene.

Temerile Oamenilor cu Privire la AI – Supravegherea Orweliană, pierderea locurilor de muncă, arme autonome si manipularea maselor

Într-un tablou al viitorului modelat de inteligența artificială, se țes temeri umane profunde, fiecare cu o narațiune proprie, reflectând preocupările noastre cele mai adânci.

Supravegherea Orweliană se desfășoară pe străzile orașelor moderne, unde ochii electronici ai tehnologiei de recunoaștere facială urmăresc fiecare pas, fiecare zâmbet sau încruntare. Această panoramă, reminiscentă a lumii lui George Orwell, se manifestă în realități precum Beijing-ul, unde camerele omniprezente pot sparge anonimatul mulțimii, transformând orașul într-un scenariu în care fiecare cetățean devine un personaj supravegheat neîncetat.

Cu toate acestea, oamenii încă nu sunt îngrijorați, sau cel puțin în Romania cetățenii au deocamdata o percepție mai degrabă pozitivă cu privier la AI.

Într-un sondaj national realizat la comanda Economedia.ro in luna Noiembrie 2023 de catre The Center For International Research and Analyses (CIRA) cu privire la percepția oamenilor referitor la AI, cei mai mulți dintre respondenți au declarat că au o perceție mai degrabă pozitivă cu privire la AI.

Ce e interesant de remarcat sunt raspunsurile în funcție de vârsta respondenților. Cu cât aceștia sunt mai tineri, cu atât percepția lor referitor la AI este mai pozitivă.

Aceste rezultate sugerează că există o tendință clară în care tinerii (18-30 de ani) au o percepție mai pozitivă asupra AI comparativ cu grupurile de vârstă mai înaintate. Cu cât grupul de vârstă este mai înaintat, cu atât crește procentul celor cu percepții negative și scade procentul celor cu percepții pozitive asupra AI. Aceasta ar putea fi explicată prin diferențele în familiaritatea și confortul cu tehnologia, precum și prin diferențele în modul în care diferitele generații percep impactul tehnologiei asupra societății și locurilor de muncă

 

Pierderea Locurilor de Muncă își găsește ecoul în halele industriale unde brațele metalice ale roboților execută dansuri mecanice, preluând sarcini care odinioară erau apanajul mâinilor umane. În fabricile unde odinioară răsunau conversațiile muncitorilor, acum domină zgomotul precis și monoton al mașinilor, simbolizând o eră nouă în care omul și mașina se dispută pentru un rol în producție.

Datele aceluiași sondaj Economedia.ro referitor la percepția oamenilor față de AI, arată că cei mai mulți dintre respondenți au declarant că NU sunt îngrijorați cu privier la pierderea locurilor de muncă, însa putem remarca numărul  semnificativ al celor care s-au declarant îngrijorați, sau foarte îngrijorați cu privier la posibilitatea pierderii locului de muncă din cauza AI.

Din analiza raspunsurilor putem face o corelare intre nivelul formal de educație. În general, se pare că respondenții cu un nivel de educație mai înalt (universitar) tind să fie mai puțin îngrijorați sau deloc îngrijorați de pierderea locurilor de muncă, comparativ cu cei cu un nivel de educație mai scăzut (liceal și gimnazial), unde procentajul celor foarte îngrijorați sau mai degrabă îngrijorați este mai mare. această tendință nu este valabilă pentru respondenții cu educație primară, unde procentajul celor deloc îngrijorați este ridicat, dar acest lucru este datorat unui număr mai mic de respondenți în această categorie.

Din analiza raspunsurilor putem face o corelare intre nivelul formal de educație. În general, se pare că respondenții cu un nivel de educație mai înalt (universitar) tind să fie mai puțin îngrijorați sau deloc îngrijorați de pierderea locurilor de muncă, comparativ cu cei cu un nivel de educație mai scăzut (liceal și gimnazial), unde procentajul celor foarte îngrijorați sau mai degrabă îngrijorați este mai mare. această tendință nu este valabilă pentru respondenții cu educație primară, unde procentajul celor deloc îngrijorați este ridicat, dar acest lucru este datorat unui număr mai mic de respondenți în această categorie.

Persoanele cu un nivel de educație mai înalt ar putea avea o mai bună înțelegere a tehnologiei și a impactului acesteia, ceea ce le poate reduce temerile sau îngrijorările legate de pierderea locurilor de muncă. Persoanele cu educație universitară pot avea competențe mai adaptabile și sunt mai pregătite să se recalifice pentru a se adapta la schimbările de pe piața muncii, iar nivelurile mai înalte de educație pot oferi acces la o gamă mai largă de oportunități de angajare, inclusiv în domenii mai puțin susceptibile să fie afectate de automatizare sau de inteligența artificială.

Armele Autonome aduc un ecou întunecat pe câmpurile de luptă ale viitorului, unde dronele și mașinile de luptă, lipsite de conștiința umană, își aleg țintele și decid soarta oamenilor. Această nouă față a războiului, unde deciziile de viață și de moarte sunt delegate algoritmilor, ridică întrebări tulburătoare despre moralitate și etica în război.

Manipularea Maselor se desfășoară în spațiul virtual al rețelelor de socializare, unde algoritmi invizibili țes realități alternative, construind narațiuni care se insinuează subtil în conștiința colectivă. Scenariul se desfășoară într-o lume unde adevărul devine maleabil, modelat de mâini digitale pentru a forma opinii și a influența deciziile, de la cele personale până la cele politice.

Fiecare dintre aceste povești arată o fațetă a dilemei AI – un teren vast și neexplorat, plin de promisiuni nesfârșite, dar și de umbre adânci. Aceste narațiuni nu sunt doar simple speculații, ci reflectă preocupările reale ale unei societăți la răscruce, căutând un echilibru între beneficiile neîngrădite ale tehnologiei și protecția esențială a valorilor și siguranței umane.

În contextul acestei noi inițiative a UE, devine clar că reglementarea AI reprezintă un echilibru delicat între protecția societății de riscurile asociate cu tehnologiile emergente și susținerea inovației. UE își propune să fie pionieră în stabilirea unui cadru juridic pentru AI, abordând provocări specifice precum AI-ul generativ, în timp ce se străduiește să mențină un mediu propice progresului tehnologic. Această inițiativă reflectă o conștientizare crescândă a importanței reglementării etice și responsabile a tehnologiilor care modelează viitorul nostru.

Reglementarea AI nu este doar o necesitate etică, ci și o precauție pragmatică. Este esențial să protejăm societatea de potențialele pericole ale AI-ului nereglementat, fără a stânjeni progresul tehnologic care poate aduce beneficii semnificative. Trebuie să găsim un echilibru care să permită inovației să înflorească într-un cadru responsabil și sigur, asigurând astfel că tehnologia AI servește umanității și nu invers.