Relația Cornel Nistorescu-Securitate: A doua oară pe masa CNSAS, același verdict, de necolaborare. Mădălin Hodor: ”Eu cred, totuși, că el a avut o relație de colaborare” / Pe ce documente noi se bazează cercetătorul
La sfârșitul anului trecut, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a făcut public conținutul unei a doua adeverințe de necolaborare pentru jurnalistul Cornel Nistorescu (73 de ani).
Precedenta data din 2002. Și de aceasta dată, Colegiul CNSAS a decis că Nistorescu nu a făcut poliție politică în sensul incriminat de lege, dar în document sunt oferite mai multe detalii despre relații pe care acesta le-a avut, înainte de 1989, cu o direcție a spionajului extern a cărei activitate era dedicată supravegherii românilor care emigraseră.
Verificarea lui Nistorescu a avut loc în urma unei sesizări a publicației Newsweek România pe baza unor indicii apărute, în 2018, într-un articol din Revista 22 semnat de cercetătorul CNSAS Mădălin Hodor.
Într-un interviu pentru G4Media, acesta pune sub semnul întrebării definiția colaboratorului din lege, susținând că ar putea include și alte categorii de persoane care au avut relații cu fosta Securitate – de exemplu, cele care făceau propagandă în favoarea regimului, la comandă, așa cum se practica în cadrul unității la care Nistorescu figura drept ”colaborator”.
Contactat de G4Media, Nistorescu a închis telefonul după ce s-a răstit: ”Ia scutește-mă de deranjamente de genul ăsta. Ciao!”
În adeverința de necolaborare din 6 iulie 2021 și publicată pe site-ul CNSAS pe 21 decembrie 2021, se menționează faptul că Nistorescu a mai primit un document similar în 2002, dată la care nu se descoperise nici un document care să îl lege de activitatea fostei Securități.
În aprilie 2018, însă, cercetătorul CNSAS Mădălin Hodor a publicat în Revista 22 https://revista22.ro/dosar/ioan-aurel-pop-cornel-nistorescu-si-dorel-abraham-pe-lista-colaboratorilor-securitii
un articol în care era prezentată o listă cu numele unor colaboratori aflați ”în legătura” UM 0225, unitate din cadrul Departamentului de Informații Externe (DIE) care se ocupa de urmărirea emigraţiei româneşti.
Pe această listă, ajunsă în arhivele CNSAS de la Serviciul de Informații Externe (urmașa DIE) se afla și numele jurnalistului Cornel Nistorescu.
Un an și jumătate mai târziu, Newsweek România a depus la CNSAS o cerere de verificare a lui Nistorescu, în calitate de patron al publicației Cotidianul, verificare care s-a încheiat prin eliberarea unei noi adeverințe de necolaborare, deoarece nu au fost identificate elemente care să indice faptul că acesta ”a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.” (definiția din lege a colaboratorului Securității).
Informația privind noua adeverință a fost publicată, în premieră, de publicația care a depus sesizarea.
Spre deosebire, însă, de adeverința din 2002, documentul din 2021 enumeră mai multe legături dintre jurnalist și fosta poliție politică. În primul rând, în adeverință este invocată lista publicată inițial de Hodor: ”Tabelul cuprinzând colaboratori care sunt în legătura unităţii” 0225, tabel întocmit la data de 13 mai 1985 cuprinzând colaboratori din rândul membrilor de partid. Acest tabel apărea într-un dosar organizatoric al fostei DIE. Conform lui Hodor, ”colaboratori aflați în legătura unității” era ”o exprimare tehnică a Securității pentru a defini colaborarea.
Când spun «în legătura ofițerului» sau când spun «în legătura unității» înseamnă colaboratorul care are o relație de colaborare cu respectiva unitate sau cu respectivul ofițer.”
Un al doilea loc în care a fost descoperit numele actualului patronul de la Cotidianul este un dosar în care exista mențiunea ”semnalări firme turistice Olanda”.
Hodor afirmă că este posibil ca această mențiune, având în vedere că apare într-un dosar D – Documentar – s-ar putea referi ”la o «problemă» sau la un «obiectiv» în care probabil e vorba de străini sau ceva de genul acesta. (…) Poate să fie doar menționat acolo sau pot să fie niște note ale dânsului care privesc firme turistice din Olanda sau dacă a călătorit în Olanda și a dat note explicative”.
A treia identificare: într-un dosar cu doi titulari ale căror nume au fost anonimizate: I.V. și V.K: ”Domnia sa este menționat în mai multe documente redactate de ofițeri, cu numele real, în calitate de redactor la revista «Flacăra», ca legătură a titularilor de dosar”.
Hodor explică astfel mențiunea ”ca legătură a titularilor de dosar”: ”Acele persoane care sunt menționate acolo (I.V. și V.K n.r.) sunt titulare ale acelui dosar informativ, deci sunt persoane urmărite de Securitate, iar Nistorescu este menționat că face parte din anturajul acestor persoane. Nu cred că a dat vreo notă despre ele, este doar menționat.
Poate fi următoarea situație într-o notă informativă a cuiva: «M-am întâlnit pe stradă cu I.V. care era împreună cu Nistorescu Cornel». Poate însemna că se cunosc, au relații de serviciu, de colegialitate, de prietenie etc”.
Pornind de la cazul Nistorescu, Mădălin Hodor a ținut să facă o precizare legată de sensul termenului ”colaborator”: ”Toată lumea s-a dus pe fenta cu colaboratorii, dacă are angajament, dacă nu are angajament. Există în spațiul public doar definiția colaboratorului care își toarnă vecinul, care dă note informative, ca și cum nu ar fi existat alte forme de colaborare cu regimul comunist.”
Hodor introduce ideea unui nou tip de colaborator – cel care făcea propagandă regimului, la comanda Securității, deseori probele unor asemenea relații dispărând în timp: ”Eu cred, totuși, că el (Nistorescu n.r.) a avut o relație de colaborare care, cel mai probabil, s-a terminat la un moment dat, iar dosarele membrilor de partid se distrug după o anumită perioadă. În ideea asta, Cornel Nistorescu a fost relaxat (…) el știa că nu poate fi atins, iar chestiunea asta cu propagandă în favoarea regimului nu toată lumea a înțeles-o.”
Despre unitatea 0225 unde Nistorescu apare drept ”colaborator”, Hodor susține că ”În profilul ei de lucru erau acțiuni de propagandă favorabile regimului în străinătate. Cei de pe lista aia nu înseamnă că erau colaboratori în sensul că dădeau note informative despre emigrație (…) Erau persoane de influență, care scriau și care, dacă erau invitate în străinătate, făceau propagandă pentru regim. Nu știu, distribuiau cărți ale lui Ceaușescu, scriau cărți pro-doctrina național-comunistă. De aia pe listă sunt mulți istorici, ziariști. Securitatea a folosit intelectuali pentru a promova această propagandă a regimului. Aceasta era colaborarea lor.”
Ironie a sorții, în prezent Cornel Nistorescu deține publicația Cotidianul fondată de Ion Rațiu. Stabilit în Marea Britanie după 1940, Rațiu a fost urmărit de aceeași unitate a Securității unde Nistorescu figura drept ”colaborator”. Lansat de Rațiu în 1991, Cotidianul a fost cumpărat de Grupul Realitatea – Cațavencu în 2004, iar după intrarea în faliment a acestui grup a fost preluat de Nistorescu.
Sursa Foto: Facebook/ Cornel Nistorescu
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
26 comentarii