Relații de bună vecinătate: Maimuțele bonobo oferă o privire asupra alianțelor umane din trecut

Ființele umane sunt capabile să formeze alianțe strategice cu alți oameni dincolo de cercul familial sau de rudele apropiate. Potrivit unui studiu publicat joi în revista Science, aceștia nu sunt singuri. Bonobo fac echipă cu străinii în diverse moduri, cum ar fi îngrijirea, împărțirea hranei și chiar încheierea de alianțe împotriva agresorilor sexuali, scrie agenția AFP, citată de boursorama.com.

Liran Samuni, autorul principal al studiului și membru al Centrului german pentru primate din Goettingen, a explicat pentru AFP că studierea primatelor este ca și cum s-ar deschide „o fereastră spre trecutul nostru”, oferind indicii despre cum oamenii au început să colaboreze la scară mai largă.

Bonobo (Pan paniscus) sunt, împreună cu cimpanzeii (Pan troglodytes), ființele vii cele mai apropiate de specia umană. Bonobo și cimpanzeii sunt, de asemenea, foarte apropiați.

Relațiile dintre cimpanzei, care sunt ostile și pot duce la violență letală, au fost studiate pe larg, spre deosebire de interacțiunile dintre bonobo, o specie pe cale de dispariție.

Aceste primate sunt greu de observat în habitatul lor natural, deoarece trăiesc în zone îndepărtate din Republica Democrată Congo (RDC).

Altruismul

Din cauza descoperirilor făcute pe cimpanzei, unii cercetători au dedus că ostilitatea față de străini este inerentă naturii umane, chiar și ascunsă sub aparența normelor sociale.

Liran Samuni și Martin Surbeck, profesor la Harvard și fondator al Kokolopori Bonobo Research Project, au studiat aceste maimuțe timp de doi ani.

„Primul lucru pe care îl fac (…) este să încerce să fugă”, a declarat Martin Surbeck pentru AFP, explicând că a fost nevoie de timp pentru ca bonobo să uite de prezența oamenilor și să se comporte normal.

Cercetătorii s-au trezit la ora 4 dimineața pentru a se plimba prin pădure cu ajutorul ghizilor locali până la grupurile de bonobo, pentru a le urmări activitățile pe parcursul zilei.

Ei s-au concentrat asupra a două grupuri mici de 11 și 20 de adulți și au fost surprinși să constate că aceștia își petreceau 20% din timp împreună, mâncând, odihnindu-se și mișcându-se.

„Fiecare este diferit”, spune Liran Samuni. „Există introvertiți, extrovertiți, sunt cei care sunt mai sociabili decât alții”.

Cercetătorii au observat, de asemenea, că cooperarea dintre cele două grupuri a fost determinată în esență de câțiva indivizi care aveau deja tendința de a fi cei mai cooperanți în cadrul propriului grup.

Acești indivizi au intrat în relații cu bonobo sociabili din celălalt grup, creând un sistem de beneficii reciproce sau „altruism reciproc”.

Cimpanzei sau bonobo?

Oamenii de știință au mai descoperit că femelele, în cadrul propriului grup sau aliate cu cele din celălalt grup, au format coaliții pentru a alunga un individ dintr-un pom fructifer sau pentru a împiedica avansul sexual nedorit al unui mascul.

„Nu vedem la bonobo coerciția sexuală care este comună la cimpanzei”, a continuat doamna Surbeck, explicând că acest lucru se poate datora în parte ajutorului reciproc între femele.

Pentru autoare, acest studiu oferă un „scenariu alternativ” la cel care ne-ar face să credem că cooperarea este împotriva naturii umane sau că aceasta rezultă din legăturile dintre familiile extinse.

Dar „acest lucru nu înseamnă că reconstrucția trecutului uman ar trebui să se bazeze doar pe bonobo”, spune Joan Silk, cercetător la Arizona State University.

Cimpanzeii sunt mai apropiați de oameni în alte privințe: folosesc mai multe unelte și vânează animale de pradă, de exemplu.

Masculii cimpanzeilor formează legături strânse cu alți masculi și le susțin agresivitatea, în timp ce masculii bonobo creează legături puternice cu femelele.

Înțelegerea procesului de selecție care a dus la aceste divergențe „ar putea ajuta la elucidarea modului și a motivelor pentru care oamenii au devenit primate atât de surprinzătoare”, conchide ea.