Religia își pierde adepții în Occident: Peste 30% dintre italieni nu merg niciodată la biserică, în vestul Europei circa jumătate dintre tineri se declară mai curând nereligioși, la fel 30% dintre americani

În Italia, leagănul catolicismului, noile cercetări sugerează că doar 19% dintre cetățeni participă regulat la slujbe, adică cel puțin o dată pe săptămână, în timp ce 31% nu participă niciodată – iar tendința se manifestă deja în mai multe națiuni europene, scrie Euronews. Un fenomen similar ia amploare și în SUA, potrivit Associated Press.

Numărul persoanelor nereligioase este în creștere. Ei resping din ce în ce mai mult religia organizată, chiar și în țările în care credința este de obicei în centrul identității lor.

Țările scandinave și nord-vestul Europei – de la Franța la Regatul Unit – sunt cunoscute de ani de zile pentru secularismul lor larg răspândit.

Dar acum, chiar și în Italia – patria de lungă durată a catolicismului – lucrurile se schimbă.

Orașul Vatican – unde locuiesc Papa și multe dintre cele mai influente figuri religioase din lume – se află chiar în centrul capitalei, Roma.

Prin urmare, nu este surprinzător faptul că majoritatea oamenilor păstrează cel puțin o afiliere nominală la biserică, luând parte la numeroasele și variatele lor tradiții, dar, din ce în ce mai mult, cu o aderență redusă la doctrină sau practică.

Potrivit rezultatelor recente ale sondajului realizat de Pew Research Centre, 78% dintre italieni se declară încă de religie catolică. Însă agenția italiană de statistică, ISTAT, spune că doar 19% dintre aceștia participă la slujbe cel puțin o dată pe săptămână – în timp ce 31% nu participă niciodată.

Experții spun că pandemia COVID-19 a accelerat în mod semnificativ o dezangajare față de catolicism în Italia, care a început cu cel puțin o generație în urmă.

Este o tendință care a devenit din ce în ce mai îngrijorătoare pentru cei din biserică.

Motivele pentru această lipsă tot mai mare de credință sunt numeroase, dar Dr. Nadia Beider, cercetător în sociologia religiei la University College London, spune pentru Euronews că cercetarea sugerează că un declin al implicării religioase duce adesea la o lipsă de afiliere și de date undeva pe parcurs datorită, în parte, „nivelului de efort necesar pentru a susține un comportament religios regulat, cum ar fi participarea la biserică”.

„Procesul se accelerează în timp, pe măsură ce oamenii se dezafiliază de religia în care au fost crescuți și o proporție tot mai mare sunt crescuți fără religie”, adaugă Beider.

Totuși, spiritualitatea și tradiția par a fi încă în centrul convingerilor multor tineri italieni de astăzi.

Zilele sfinților și binecuvântările preoților sunt deosebit de importante – chiar dacă religia organizată se dovedește mai puțin atractivă pentru un număr tot mai mare de persoane.
Sute de motocicliști merg la biserici pentru o binecuvântare anuală, la fel cum fac mii de adolescenți la începutul primăverii pentru o „binecuvântare a penelor” înainte de a da examenele finale.

Catolicismul este încă o parte centrală a unui alt rit de trecere pentru mulți – ceremoniile de nuntă.

Ei rămân alegerea a aproximativ 60% dintre italienii care se căsătoresc pentru prima dată.

În timp ce laicii încă se agață de un anumit aspect al catolicismului din leagăn până în mormânt, există obstacole logistice de depășit și pentru liderii bisericii.

Aceștia se luptă deja cu o scădere semnificativă a vocațiilor care îi lasă pe mulți dintre ei abia dacă au timp să celebreze slujbe în mai multe sate aflate în grija lor.

O imagine europeană mai largă

Nu va fi o surpriză faptul că un continent atât de divers și vast ca Europa înregistrează variații uriașe în ceea ce privește apartenența religioasă în cele 45 de națiuni ale sale.

Potrivit cercetării din 2018 a Centrului de Cercetare Pew – cea mai recentă disponibilă – europenii din Europa Centrală și de Est tind să fie mai predispuși decât europenii din Vest să fie „foarte religioși”.

Pentru a fi considerați „foarte religioși”, respondenții trebuiau să bifeze cel puțin două dintre următoarele criterii: participarea la slujbe religioase cel puțin o dată pe lună, rugăciunea cel puțin o dată pe zi, credința în Dumnezeu cu certitudine absolută sau faptul că religia este foarte importantă pentru ei.

În Grecia, de exemplu, aproximativ jumătate dintre adulți se încadrează în această categorie, în timp ce, în țări precum Danemarca, Suedia și Regatul Unit, acest număr se reduce la doar unul din 10.

Această statistică nu înseamnă, totuși, că toate țările din Europa de Vest au niveluri scăzute de angajament religios – și nici că nu toate țările din Europa Centrală și de Est se află la capătul superior al indicelui.

Aceste statistici, dacă vor urma tendința Italiei, se vor schimba rapid.

În cadrul unei cercetări întreprinse de Forumul Economic Mondial, tot în 2018, s-a descoperit că tinerii – cu vârste cuprinse între 16 și 29 de ani la momentul sondajului – sunt mult mai puțin religioși decât conaționalii lor mai în vârstă.

Acel sondaj a constatat că tinerii din Republica Cehă sunt cel mai puțin religioși din întreaga Europă.

Aproximativ 91% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 29 de ani spun că nu au nicio religie, fiind urmați de tinerii din Estonia (80%), Suedia (75%) și Regatul Unit, unde 70% nu au nicio religie – și doar 7% se numesc anglicani.

În 12 din cele 22 de țări studiate de Forum, peste jumătate dintre tinerii adulți susțin că nu se identifică cu nicio religie sau confesiune anume.

În multe țări din Europa Centrală și de Est, această tendință a fost contrazisă – și acest lucru se datorează, în parte, căderii Cortinei de Fier.

După mai bine de 30 de ani de la prăbușirea Uniunii Sovietice, Pew Research a constatat că religia s-a reafirmat ca parte importantă a identității individuale și naționale în multe dintre țările în care regimurile comuniste reprimau odinioară cultul religios și promovau ateismul.

Acum, religia și identitatea națională sunt adesea strâns legate între ele. În fostele state comuniste, precum Federația Rusă și Polonia, mulți spun că a fi ortodox sau catolic este important pentru a fi „cu adevărat rus” sau „cu adevărat polonez”.

Interesant este faptul că, în Europa Centrală și de Est, catolicismul nu se ridică la nivelurile în ascensiune ca și creștinismul ortodox.

Acest lucru pare să se datoreze faptului că o mare parte a populației din țări precum Polonia și Ungaria a păstrat o identitate catolică în timpul perioadei comuniste, lăsând astfel un vid religios mai puțin necesar pentru a fi umplut atunci când URSS a căzut.

Ar putea exista o explicație relativ simplă pentru această tendință.

„Se pare că explicațiile mai universale ale legăturii dintre declinul religios și modernitate, cum ar fi trecerea la moduri de gândire laice și raționale, individualizarea și un accent mai mare pe valorile de autoactualizare, în special în societățile ai căror cetățeni se simt în general în siguranță și securitate, mai puțin în țările care suferă de conflicte, dislocări și precaritate economică, ajută la explicarea motivelor pentru care are loc secularizarea”, spune Dr. Nadia Beider pentru Euronews.

Indiferent de statutul conflictului într-o anumită națiune sau, într-adevăr, de confesiunea aleasă de o persoană, va fi interesant de văzut când – nu dacă – aceste națiuni mai religioase vor urma exemplul Italiei.

Pietro di Bartolomeo, care provine din orașul Teramo, la nord de Roma, se teme de secularizarea tot mai accentuată a Italiei și a continentului, afirmând că scăderea numărului de preoți și de credincioși obișnuiți este o preocupare reală.

De asemenea, el este o dovadă că punerea sub semnul întrebării a religiei organizate nu este ceva nou.

În adolescență, a fost hărțuit din cauza credinței puternice a familiei sale – atât de mult încât a ajuns să îl considere pe „Dumnezeu ca fiind un ratat”.

Acum, la 45 de ani și tată a cinci copii, conduce un grup biblic pentru adolescenți, încercând să îi țină conectați la credința lor după momentul critic al confirmării lor.

Vorbind cu AP, el subliniază că biserica trebuie să își sporească practica de evanghelizare – sau riscă să devină irelevantă.

„Bătrânele, mai devreme sau mai târziu, vor merge la Creator, iar acolo se oprește ciclul”, spune di Bartolomeo.

Fenomen similar în SUA

Cei care nu sunt religioși reprezintă o mare parte a americanilor, după cum arată cei 30% dintre adulții americani care declară că nu au nicio afiliere religioasă într-un sondaj realizat de The Associated Press-NORC Center for Public Affairs Research, potrivit Voice of America.

Alte sondaje importante spun că numărul celor care nu au nicio religie a crescut constant de trei decenii. Așadar, cine sunt aceștia? Ei sunt ateii, agnosticii, cei care nu sunt „nimic în particular”. Mulți sunt „spirituali, dar nu religioși”, iar unii nu sunt nici una, nici alta sau ambele. Ei acoperă clasa socială, sexul, vârsta, rasa și etnia.

Tendința a fost evidentă în interviurile din campusul Universității din Missouri. Mai mulți studenți au spus că nu se identifică cu o religie.

În ceea ce privește religia americană de astăzi, „cea mai importantă poveste, fără nicio îndoială, este creșterea incredibilă a procentului de americani care nu sunt religioși”, a declarat Ryan Burge, profesor de științe politice la Eastern Illinois University și autor al cărții „The Nones”, o carte despre acest fenomen.