Renate Weber, criticată de Consiliul Economic și Social pentru că nu a atacat la CCR programul Anghel Saligny: ”Corespondența instituțională oficială furnizează informații mai pertinente decât cele aflate pe site-ul instituției”

Președintele Consiliul Economic și Social (CES) denunță decizia Avocatului Poporului de a nu ataca la Curtea Constituțională ordonanța de urgență prin care guvernul Cîțu a aprobat controversatul program de investiții Anghel Saligny, de 50 de miliarde de lei.

Într-un răspuns postat pe site-ul instituției, șeful CES arată că nu a fost îndeplinită condiția privind solicitarea obligatorie a avizului, deși Avocatul Poporului arătase că lipsa avizului nu constituie motiv de neconstituționalitate.

Mai mult, Bogdan Simion, președintele CES, îi cere lui Renate Weber să nu își mai fundamenteze deciziile doar pe informațiile de pe site-ul instituției, ci să comunice instituțional, așa cum a făcut-o în alte ocazii.

Citește și: Expert Forum: Avocatul Poporului pasează responsabilitatea / Când calculele politice o cer, OUG-urile sunt atacate la CCR, când nu, nu

• Punctul de vedere integral al CES (sursa):

Referitor la Nota emisă în data de 13.09.2021 publicată pe site-ul instituției Avocatul Poporului privind propunerea de soluționare a petiției nr. 17351/06.09.2021, prin care dl Sorin loniță solicită Avocatului Poporului sesizarea Curții Constituționale cu privire la dispozițiile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului Național de Investiții „Anghel Saligny” invocând ca motive de neconstituționalitate, printre altele, adoptarea acesteia fără solicitarea și primirea avizului Consiliului Economic și Social, facem următoarele precizări:

În calitatea sa de organism consultativ al Parlamentului și al Guvernului, așa cum este definit în art. 141 din Constituția României, Consiliul Economic și Social este consultat obligatoriu asupra proiectelor de acte normative inițiate de Guvern sau a propunerilor legislative ale deputaților ori senatorilor, rezultatul acestor consultări concretizându-se în avize la proiectele de acte normative (Art. 2 din Legea nr. 248/2013).

Activitatea de avizare a Consiliului Economic și Social este reglementată de Legea nr. 248/2013, privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, republicată, cu modificările și completările ulterioare precum și de H.G. nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării.

Conform art. 7 din Legea nr. 248/2013, Consiliul Economic și Social are obligația de a analiza proiectele de acte normative primite și de a transmite avizul său în termen de maxim 10 zile lucrătoare de la primirea solicitării.

Articolul 22 din Anexa la H.G. nr. 561/2009 reglementează faptul că „După finalizarea procesului de avizare interministerială a proiectului de document de politici publice sau, după caz, a proiectului de act normativ, forma finală însoțită, dacă este cazul, de observațiile instituțiilor avizatoare și de nota justificativă privind nepreluarea acestora se transmite, prin grija inițiatorilor, Curții de Conturi a României, Consiliului Concurenței, Consiliului Suprem de Apărare a Țării, Consiliului Economic și Social și/sau Consiliului Superior al Magistraturii, după caz, în vederea obținerii avizelor, dacă obținerea acestora este obligatorie, conform dispozițiilor legale în vigoare.”

În Nota emisă de instituția pe care o conduceți sunt analizate premisele de neconstituționalitate ale OUG nr. 95/2021 invocate în petiția formulată, printre care și lipsa avizului Consiliului Economic și Social. Cu privire la solicitarea și primirea avizului Consiliului Economic și Social, Avocatul Poporului consideră că, întrucât proiectul Ordonanței de Urgență pentru aprobarea Programului de investiții „Anghel Saligny” a fost trimis spre avizare Consiliului Economic și Social, lipsa acestuia nu constituie motiv de neconstituționalitate, invocându-se jurisprudența Curții Constituționale referitoare la „consecințele juridice ale operațiunii de avizare” în acest sens, sunt invocate susținerile Curții Constituționale cuprinse în Decizia nr. 393/2019, conform cărora obținerea avizului nu este obligatorie, în condițiile în care acesta a fost solicitat, „procedura legislativă neputând fi obstrucționată de pasivitatea autorităților avizatoare”, precum și cele cuprinse în Decizia nr. 391/2021.

În cele ce urmează, vă aducem la cunoștință argumentele din care rezultă faptul că, deși proiectul Ordonanței de urgență a Guvernului pentru aprobarea Programului de investiții „Anghel Saligny” a fost trimis spre avizare Consiliului Economic și Social, condiția privind solicitarea obligatorie a avizului nu a fost îndeplinită, întrucât nu au fost respectate prevederile legale referitoare la aceasta, respectiv cele reglementate la art. 22 din Anexa la H.G. nr. 561/2009 conform cărora proiectul de act normativ trebuie transmis spre avizare Consiliului Economic și Social „după finalizarea procesului de avizare interministerială„.

Prin adresa înregistrată la CES cu nr. 5980/12.08.2021 a fost transmis de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației spre avizare Proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru aprobarea Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”, acesta fiind introdus pe ordinea de zi a ședinței Plenului din data de 17.08.2021, întrucât proiectul de act normativ nu era avizat de către ministerele competente (M.M.A.P., M.T.I., M.E., M.F. și M.J.), nefiind astfel îndeplinită condiția reglementată de art.22 din Anexa la H.G. 561/2009, acesta a fost returnat inițiatorului în vederea finalizării procesului de avizare interministerială, prin adresa nr. 6127/17.08.2021, ca urmare a Hotărârii Plenului nr. 105/18.08.2021.

Prin adresa înregistrată la instituția noastră cu nr. 6138/17.08.2021, a fost transmis din nou spre avizare de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru aprobarea Programului Național de Investiții „Anghel Saligny” care a fost introdus pe ordinea de zi a ședinței Plenului din data de 19.08.2021. întrucât proiectului de act normativ îi lipseau și de această dată avizele ministerelor competente (M.M.A.P., M.T.I., M.E., M.F. și M.J.) acesta a fost returnat inițiatorului în vederea finalizării procesului de avizare interministerială, prin adresa nr. 6170/19.08.2021, ca urmare a Hotărârii Plenului nr. 107/19.08.2021.

Prin adresa nr. 6287/25.08.2021, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a transmis Consiliului Economic și Social proiectul de act normativ în forma sa finală, fiind introdus pe ordinea de zi a ședinței Plenului CES din data de 26.08.2021, întrucât nici la această dată proiectul de act normativ nu avea avizele necesare ( M.M.A.P., M.T.I., M.E., M.F. și M.J.) a fost amânată avizarea acestuia până la proxima ședință, în vederea finalizării procesului de avizare interministerială cu încadrarea în termenul legal de 10 zile pentru emiterea unui aviz.

Ca urmare a solicitării inițiatorilor formulată prin adresa înregistrată la CES cu nr. 6353/27.08.2021, a fost convocată o ședință a Plenului CES pentru data de 30.08.2021, dată la care Proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru aprobarea Programului Național de Investiții „Anghel Saligny” a fost retras de către inițiator, prin adresa înregistrată la CES cu nr. 6357/30.08.2021.

Având în vedere cele de mai sus, apreciem că rezultă cu claritate faptul că în speță Consiliul Economic și Social, ca instituție avizatoare, nu a dat dovadă de „pasivitate”, precum și faptul că nu a fost îndeplinită condiția solicitării avizului CES întrucât nu au fost îndeplinite procedurile legale în acest sens, cu atât mai mult cu cât inițiatorul și-a retras proiectul de act normativ deși se afla în termenul legal de avizare.

Importanța solicitării avizului Consiliului Economic și Social de către inițiatorii proiectelor de acte normative ca o condiție sine qua non a derulării procesului legislativ și ca motiv de neconstituționalitate a fost consacrată de către Curtea Constituțională printr-o serie de Decizii dintre care enumerăm:
• Decizia Curții Constituționale nr. 681/2018 având ca obiect soluționarea obiecției de neconstituționalitate referitoare la Legea privind Codul administrativ al României.
• Decizia Curții Constituționale nr. 141/2019 având ca obiect soluționarea obiecției de neconstituționalitate a prevederilor Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, precum și pentru completarea art. 120 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului.
• Decizia Curții Constituționale nr. 139/2019 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar.
• Decizia Curții Constituționale nr. 393/2019 cu privire la obiecțiile de neconstituționalitate referitoare la Legea privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, construcții edificate pe acestea și anumitor activități economice autorizate, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar.
• Decizia Curții Constituționale nr. 29/2020 asupra obiecției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul transportului de persoane.
• Decizia Curții Constituționale nr. 152/2020 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9, art. 14 lit. c)-f) și ale art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență și a ordonanței de urgență, în ansamblul său, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, în ansamblul său;
• Decizia Curții Constituționale nr. 154/2020 asupra obiecției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru acordarea unor facilități pentru contribuabilii operatori economici pe teritoriul României;
• Decizia Curții Constituționale nr. 155/2020 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru suspendarea rambursării creditelor;
• Decizia Curții Constituționale nr. 239/2020 referitoare la admiterea obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2017 privind acțiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispozițiilor legislației în materie de concurență, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2017.

Sperăm că aspectele mai sus prezentate vor contribui la o mai bună fundamentare a demersului dumneavoastră, întrucât o corespondență instituțională oficială furnizează informații mai pertinente decât cele aflate pe site-ul instituției, sau rezultate în urma unei discuții pe teme de importanță generală cu președintele instituției. Credem ca veți împărtăși această opinie, cu atât mai mult cu cât în situații similare ați ales calea comunicării instituționale. Astfel, cu titlu de exemplu, în cazul demersului dumneavoastră în sensul sesizării Curții Constituționale cu privire la adoptarea a 25 de Ordonanțe de Urgență într-o singură ședință de Guvern, prin adresa înregistrată la CES cu nr. 608/05.02.2020 ați solicitat informații cu privire la consultarea/avizarea de către CES a acestor proiecte de acte normative, informații care au fost comunicate cu celeritate de către instituția noastră prin adresa nr. 252/13.02.2020.

În speranța unei cât mai bune colaborări viitoare, vă asigurăm, stimată doamnă Avocat al Poporului, de întreaga noastră considerație,

Președinte CES, Bogdan SIMION

Foto: Renate Weber (Inquam Photos / George Călin)