Reorganizarea teritorială, amânată după alegeri. Ministrul Dezvoltării, Adrian Veștea, susține că e nevoie de modificarea Constituției

Ministrul Dezvoltării, Adrian Veştea, a declarat luni că este un adept al reorganizării administrativ-teritoriale a ţării şi speră ca viitorul Parlament să creeze cadrul legal necesar acestui demers. El a recunoscut că în acest moment nu e posibilă această reorganizare și susține că e nevoie de modificarea Constituției.

„Sunt adeptul reorganizării administrativ-teritoriale, chiar dacă de multe ori nu am fost pe placul multor colegi care sunt în administraţia publică locală sau judeţeană. După cum bine ştiţi, o perioadă de trei ani de zile am fost preşedintele Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, am avut experienţă şi ca primar timp de 12 ani, şapte ani de zile am fost preşedintele Consiliului Judeţean Braşov. Sunt adeptul reorganizării administrativ-teritoriale şi sper ca în legislatura viitoare să se poată materializa acest lucru, ţinând cont de faptul că în prezent nu avem cadrul legal pentru a putea face astfel de comasări ale localităţilor. S-a încercat un astfel de referendum la Buzău, din păcate nu au reuşit să întrunească numărul de persoane pentru ca acest referendum să poată fi validat. Trebuie modificată Constituţia”, a spus Veştea luni într-o conferinţă de presă la Bistriţa, potrivit Agerpres.

Ministrul a adăugat că un prim pas îl reprezintă consorţiile administrative, prevăzute ca jalon în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi pentru care deja sunt pregătite documentaţiile necesare.

„Ceea ce vă pot spune este faptul că acest lucru se va realiza în perioada următoare şi prin intermediul consorţiilor administrative. Noi avem un jalon în PNRR prin care reglementăm modul în care vor funcţiona aceste consorţii administrative, în sensul că mai multe localităţi se pot asocia, pot crea personalitate juridică, pot asigura bugetul unei astfel de entităţi printr-o contribuţie de, ştiu eu, 5% din bugetul fiecărei localităţi, în aşa fel încât să poată să funcţioneze integrat, să poată să îşi angajeze arhitect-şef, să îşi poată angaja o serie de persoane pe care, din păcate, nu îşi pot permite să le angajeze pe actuala organigramă a primăriei. Acest jalon va trebui să îl îndeplinim în perioada imediat următoare, noi deja am pregătit toate documentele necesare, în aşa fel încât să creăm o astfel de oportunitate, şi cred că va fi un prim pas în perspectiva comasării localităţilor şi chiar a viziunii unei viitoare regionalizări”, a mai afirmat ministrul Adrian Veştea.

Context

Actuala împărțire a teritoriului, extrem de fragmentată, datează încă din 1968 și este considerată de experți una din cauzele decalajelor de dezvoltare și lipsei de infrastructură. Președintele Iohannis a enunțat și el în anii precedenți nevoia unei reforme teritoriale, dar până în acest moment nu există nici o inițiativă guvernamentală sau parlamentară în acest sens.

Actuala organizare a administrației centrale, cu structuri (inspectorate, direcții etc.) în fiecare din cele 41 de județe, plus sectoarele Bucureștiului, e criticată constant pentru lipsa de eficiență și pentru menținerea unui aparat birocratic stufos, cu costuri uriașe pentru stat.

În ultimul deceniu au existat două exemple semnificative de trecere de la structurile județene la cele regionale: Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF – în 2013) și SRI în 2019, într-o mișcare surpriză anunțată în premieră de G4Media.ro. Ambele instituții au fost reorganizate pe baze regionale ca să-și eficientizeze activitatea.

În ianuarie 2021, reforma administrativ-teritorială a României fusese cerută și de Federația Concordia, care reunește cele mai mari patronate sectoriale din România.

În decembrie 2020, și Asociaţia Municipiilor din România (AMR) ceruse o nouă organizare administrativ teritorială. „România este singura ţară din Uniunea Europeană, din cadrul fostului bloc comunist, care are o lege a organizării administrativ-teritoriale a ţării din perioada regimului comunist (1968). Această lege, fundamentată pe principiul centralismului democratic, specific regimului comunist, este în contradicţie flagrantă cu principiul subsidiarităţii care stă la baza construcţiei şi funcţionării Uniunii Europene. De asemenea, această lege constituie un obstacol major în calea modernizării României, a debirocratizării şi a absorbţiei mai eficiente a fondurilor europene”, arătau reprezentanţii AMR.