REPER contestă la Înalta Curte modul de formare a BEC și solicită atacarea la CCR a ordonanței care nu le permite să aibă reprezentant în Biroul Electoral Central

Partidul Reînoim Proiectul European în România (REPER) a contestă la Înalta Curte de Casație și Justiție modul de formare al Biroului Electoral Central și susține că prevederile legale în baza cărora a fost respinsă propunerea partidului în componența BEC sunt ”vădit neconstituționale”, potrivit unui document consultat de G4Media.ro.

REPER cere ridicarea unei excepții de neconstituționalitate în ce privește ordonanța de urgență a guvernului, sesizarea CCR și suspendarea judecății cauzei până la data soluționării de către CCR a excepției de neconstituționalitate.

În contestația semnată de copreședinții REPER Ramona Strugariu și Dragoș Pîslaru se arată că propunerea REPER în BEC, Tiberiu Petrescu, nu a fost inclusă pe motiv că partidul nu a obținut mandate de europarlamentar.

”Arătăm că această modalitatea de constituire a Biroului Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European și pentru alegerea autorităților administrației publice locale din anul 2024, prin respingerea cererii Partidului REPER este una total nedemocratică și neconstituțională, având în vedere că dispozițiile legale care au stat la baza ei sunt la rândul lor vădit neconstituționale”, se mai arată în contestație.

Potrivit REPER, ordonanța de Urgență nr. 21/2024, ce reprezintă actul normativ în baza căruia se desfășoară alegerile de la data de 9 Iunie 2024, modifică ”într-un mod arbitrar și nejustificat”, cu doar 90 de zile înaintea datei alegerilor, norme și proceduri electorale fundamentale, printre care se numără și procedură de constituire a birourilor electorale.

REPER consideră că este îndreptățit la un membru de drept în cadrul Biroului Electoral Central în considerarea faptului că 5 membrii ai săi respectiv CIOLOȘ Dacian, STRUGARIU Ramona PÎSLARU Dragoș, TUDORACHE Dragoș și MITUȚĂ Alin au și calitatea de membrii ai Parlamentului European.

”Astfel, Guvernul României, în încercarea de a crea un un avantaj nemeritat unui grup mic de partide politice, în detrimentul celorlalți competitori electorali, înțelege să deroge exclusiv pentru alegerile ce se desfășoară la data de 9 Iunie 2024 de la normele stabilite în cadrul legii speciale care reglementează organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European și anume de la dispozițiile Legii nr. 33/2007.

În acest sens, arătăm că dispozițiile art. 24, alin 4 din Legea nr. 33/2007 statuează următoarele: “În termen de 24 de ore de la alegerea președintelui Biroului Electoral Central, în componența Biroului Electoral Central intră președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente, precum și câte un reprezentant al fiecărui partid politic și al fiecărei organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale care au membri în Parlamentul European.

Autoritatea Electorală Permanentă comunică președintelui Biroului Electoral Central, de îndată ce a fost ales, lista partidelor politice și a organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au membri în Parlamentul European.”, se mai arată în contestația REPER.

Context

Și reprezentantul Alianței Dreptei Unite a fost respins în BEC.

Biroul Electoral Central decis duminică să respingă solicitarea de înregistrare a Alianței Dreapta Unită, după ce Viorel Mocanu, reprezentantul PSD în BEC a cerut respingerea protocolului de constituire al alianței electorale Dreapta Unită (ADU) pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie, conform unui document consultat de G4Media.

Reprezentații Alianței formată din partidele de opoziție USR, PMP și Forța Dreptei, au anunțat că vor contesta decizia BEC la Înalta Curte de Casație și Jusitție. Liderul PMP, Eugen Tomac, acuză un ”derapaj democratic cum nu a mai existat după 1989”.

Dacă decizia BEC va fi menținută la Înalta Curte, Alianța nu va putea participa la alegerile europarlamentare.