Replica lui Iohannnis pentru CSM: Întrucât induce ideea că un judecător poate ocupa o funcție de ministru, opinia Secției pentru judecători a CSM este îngrijorătoare și de natură să vulnerabilizeze independența și prestigiul justiției

Administrația Prezidențială respinge acuzațiile aduse de Secția pentru Judecători a CSM în legătură cu respingerea nominalizării Danei Gârbovan ca ministru al Justiției. Într-un comunicat de presă, Cotroceniul arată că președintele Iohannis ”nu a justificat respingerea propunerii în funcția de ministru al justiției a judecătorului Dana-Cristina Gîrbovan, ci a cetățeanului român Dana-Cristina Gîrbovan”.

Administrația Prezidențială arată că ”întrucât induce ideea că un judecător poate ocupa o funcție de ministru, opinia Secției pentru judecători a CSM este îngrijorătoare și de natură să vulnerabilizeze, prin ea însăși, independența și prestigiul justiției și al statutului de judecător”.

Mai mult, Cotroceniul arată că ”Secția pentru judecători a CSM nu ar trebui să facă politică, ci să promoveze în mod real independența justiției și a fiecărui judecător în parte, nepărtinitor și în limitele competențelor sale constituționale”.

Reamintim că secția de judecători a CSM a făcut public joi un comunicat de presă în care o apără pe Dana Gîrbovan și îl acuză pe Klaus Iohannis de ”ingerințe deosebit de grave în justiție” după ce a respins numirea judecătorului în funcția de ministru.

Trei judecători din CSM, Andrea Chiș, Mihai Bălan și Bogdan Mateescu, se delimitează de comunicatul dat publicității de secția din care fac parte. Din argumentele celor trei, obținute de G4Media.ro, rezultă că judecătorul Andrea Chiș susține că un astfel de comunicat poate plasa CSM în contextul campaniei pentru prezidențiale, judecătorul Mihai Bălan consideră că procedura de numire a ministrului este eminamente politică și nu are legătură independența justiției, iar judecătorul Bogdan Mateescu consideră că arhitectura constituțională nu permite unui judecător în funcție să fie nominalizat ministru.

Comunicatul integral al Administrației Prezidențiale:

Președintele României nu a justificat respingerea propunerii în funcția de ministru al justiției a judecătorului Dana-Cristina Gîrbovan, ci a cetățeanului român Dana-Cristina Gîrbovan, care a acceptat propunerea premierului de a ocupa o funcție de ministru într-un guvern politic și care a și înaintat demisia din magistratură.

Orice altă perspectivă ar însemna că fie propunerea transmisă de prim-ministru pentru funcția de ministru al justiției era în contradicție flagrantă cu Legea fundamentală, fie magistratul nominalizat, prin acceptarea acestei propuneri, ar fi fost în dezacord cu propriul său statut profesional.

Întrucât induce ideea că un judecător poate ocupa o funcție de ministru, opinia Secției pentru judecători a CSM este îngrijorătoare și de natură să vulnerabilizeze, prin ea însăși, independența și prestigiul justiției și al statutului de judecător.

Secția pentru judecători a CSM trebuie să explice cum ar fi putut Președintele României să numească în funcția de ministru un judecător, așa cum se afirmă explicit în comunicatul transmis public. Ingerințe cu adevărat grave la adresa independenței justiției sunt tocmai aceste aprecieri inexplicabile din partea unor profesioniști ai actului de justiție, care par să condamne tocmai faptul că Președintele României a respectat legile și Constituția țării.

Ar fi fost indicat ca, înainte de a transmite comunicatul de presă, semnatarii să fi parcurs recomandările Comisiei de la Veneția, potrivit cărora judecătorul trebuie să demisioneze înainte de a concura pentru o funcție politică, deoarece, chiar dacă nu este desemnat, acesta va fi identificat cu o anumită tendință politică, în detrimentul independenței. Comisia de la Veneția consideră, totodată, că judecătorii nu ar trebui să se pună într-o poziție în care independența sau imparțialitatea lor ar putea fi periclitate.

Prin opiniile exprimate, Secția pentru judecători a CSM nu ar trebui să facă politică, ci să promoveze în mod real independența justiției și a fiecărui judecător în parte, nepărtinitor și în limitele competențelor sale constituționale.