REPORTAJ Containerele cu marfă din Ucraina au umplut portul Constanța după începerea războiului / Navigatori: Activitatea terminalelor de aici crește încetul cu încetul, zi de zi

Cel mai mare port de la Marea Neagră, prin care trec anual 67 de milioane de tone de mărfuri, este supraîncărcat cu containere de la începutul războiului. Multe nave își încredințează marfa ucraineană dockerilor români, marfa fiind apoi transportată mai departe cu trenul sau pe cale rutieră, relatează Le Monde, citată de Rador.

Căpitanul navei Tanya, un vas de transport al companiei franceze CMA CGM, nu se aștepta să fie nevoit să-și prelungească escala cu două zile în portul românesc Constanța, de la Marea Neagră. Dar ofițerul nu a avut de ales. Nava, care a sosit pe 22 februarie la Constanța, urma să descarce o parte din încărcătură și să-și reia cursul pe 24 februarie, spre portul ucrainean Odesa.

În zori, a izbucnit războiul. „Era de neconceput să lăsăm nava să se aventureze mai departe în Marea Neagră. Mărfurile cu destinația Odesa au fost depozitate pe cheiurile Constanței, pentru a fi apoi transportate rutier sau cu trenul”, spune un purtător de cuvânt al CMA CGM.

Pe 26 februarie, Tanya a plecat cu destinația Pireu, Grecia. Nu este singura navă care a renunțat să se mai îndrepte spre Odesa, una dintre țintele bombardamentelor rusești, aflată la 300 de kilometri distanță. De la începutul conflictului, și alți transportatori au decis să-și încredințeze mărfurile ucrainene dockerilor constănțeni.

O furtună de zăpadă i-a luat prin surprindere miercuri după-amiaza, 9 martie, pe operatorii portuari români, după ce dimineața soarele strălucise înșelător. Navele andocate și stivele impunătoare de containere parcă au dispărut sub fulgii de zăpadă.

„Constanța nu va putea recupera toate transporturile planificate pentru Ucraina, dar activitatea terminalelor de aici crește încetul cu încetul, zi de zi”, ne spune Adrian Mihalcioiu, președintele sindicatului navigatorilor din România și inspector la ITF (Federația Internațională a Muncitorilor din Transporturi). Pentru moment, în orice caz, logistica rezistă bine.

Silozuri imense

Fostul vaporean este mândru să ne prezinte portul său, cel mai mare de la Marea Neagră. În 1991, înainte de prăbușirea URSS, 27.000 de oameni manipulau 120 de milioane de tone de marfă.

Astăzi, există doar 10.000 de angajați pentru 67 de milioane de tone de marfă. „Constanța primește o mulțime de cargouri-vrachier, care transportă în principal cereale. Grâul și porumbul sunt transbordate în șlepuri care pot ajunge la Rotterdam”.

Sub zăpadă, putem întrevedea silozuri uriașe, într-adevăr. Construcția canalului Dunăre-Marea Neagră, lucrare colosală care a costat viața a sute de deportați politici, oponenți ai regimului comunist al lui Ceaușescu, a făcut posibilă fluidizarea rutelor de transport.

Este greu de evaluat cu exactitate suprasolicitarea la care este supus portul românesc de la Marea Neagră. Site-ul Romania Insider, destul de bine informat, menționează între 6.000 și 7.000 de containere suplimentare pe zi.

Chestionat de publicația economică Ziarul Financiar, directorul administrației maritime, Florin Goidea, nu confirmă aceste cifre, dar precizează „că navele de containere și cargourile-vrachier cu destinația Ucraina și Moldova au cerut să poată descărca în porturile românești”, la Constanța cu prioritate.

„Marea Neagră este o zonă de confruntare în care Kremlinul vrea să finalizeze ceea ce a început cu anexarea Crimeii în 2014” – ne spune Vergil Chițac, primarul Constanței.

Steagul ucrainean flutură deasupra primăriei orașului cu 300.000 de locuitori, unde portul este principalul angajator. Ales să conducă municipalitatea la sfârșitul anului 2020, Vergil Chițac s-a confruntat mai întâi cu pandemia, iar acum cu războiul. Așezat într-un fotoliu mare de piele, fostul contraamiral al marinei române își cântărește bine cuvintele. Știe că portul va fi mai solicitat și că actualul conflict va cântări din ce în ce mai mult asupra orașului său.

„Totuși, pentru forțele NATO de care aparținem, Constanța este cea mai estică frontieră”.

Peste 2.000 de refugiați ucraineni au ajuns deja în oraș și „trebuie să îi primim cât mai bine posibil”. Consilierul orășenesc își amintește că de treizeci și unu de ani, Constanța este înfrățită cu Odesa, al cărei primar, Gennadii Truhanov, îi este prieten: „Înțelegeți ce simțim cu toții aici?“, ne spune.

Astfel, Constanța devine un punct strategic. În privința aceasta, companiile de asigurări maritime nu se înșală. Ele consideră acum apele din apropierea României „zone de risc”.

Sursa: Le Monde/ Rador/ Traducerea: Ruxandra Lambru