REPORTAJ Delta Dunării îşi aşteaptă oaspeţii şi în sezonul rece

Unii operatori turistici din Delta Dunării spun că anul acesta numărul vizitatorilor a fost similar cu cel din anul 2019, unul de vârf pentru turismul din zonă, dar lipsa unei politici fiscale pe termen lung la nivel naţional îi destabilizează.

În ciuda războiului din Ucraina, turiştii străini au revenit anul acesta în număr mare Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD), spre deosebire de vizitatorii români, iar în sezonul rece care a început unii agenţi economici din Rezervaţie le oferă vizitatorilor tarife reduse cu 50%.

„Am avut un an foarte bun. Ne-am întors practic la 2019, care a fost cel mai bun an înainte de pandemie. Am avut o revenire de turişti străini pe partea de birdwatching şi foto de natură. În ciuda războiului, am reuşit să redăm cumva încrederea că la noi este linişte. Am început rezervările pentru anul viitor şi deja 70% din capacitate este ocupată, noi lucrând în special cu operatori din străinătate”, a declarat, pentru AGERPRES, proprietarul unei agenţii de turism, Mihai Baciu.

El a explicat numărul mic al vizitatorilor români din Deltă prin faptul că turiştii străini nu primesc periodic prin intermediul presei titluri potrivit cărora în zona de graniţă cad drone.

„Turiştii văd că războiul nu se duce pe teritoriul României, iar oamenii vin pentru Deltă. Titlurile bombastice care fac mult rău turismului nu ajung în presa internaţională. Să zicem că turistul străin e informat mai obiectiv decât cel român”, a afirmat Mihai Baciu, care este şi membru în conducerea Organizaţiei de management a destinaţiei turistice Tulcea.

***
Revenirea turiştilor străini în RBDD este confirmată şi de un alt operator din Deltă care de mai mulţi ani promovează turismul prietenos cu natura, Iliuţă Goean. El a adăugat însă că în deltă vin şi foarte mulţi tineri români pasionaţi de natură şi a menţionat că principala problemă în momentul de faţă pentru operatorii turistici din zonă este instabilitatea economică.

„Pentru anul acesta a fost cum a fost, dar nu ştim la ce să ne aşteptăm anul viitor. Nu ştim ce taxe noi vor fi. Noi trebuie să vindem acum sezonul 2025, iar dacă la iarnă ne trezim cu majorări de taxe, ne destabilizează crunt. Noi am pus o creştere de 10%, dar nu vom fi acoperiţi în caz de majorare a preţului combustibilului, a impozitelor. Încasăm mai mult decât altădată, dar profitul este cu mult mai mic, pentru că au crescut toate cheltuielile. E nevoie de o politică coerentă de fiscalitate pe termen lung”, a menţionat Iliuţă Goean.

Şi actele normative care se schimbă periodic încurcă planurile agenţilor economici. El a dat ca exemplu actul de reglementare emis anul acesta de Administraţia RBDD prin care se permite înnoptarea în Deltă, după ce timp de cinci ani acest lucru a fost interzis.

„Pentru că cinci ani înnoptarea sau camparea în Deltă a fost interzisă, am ţinut caiacele în hală. Apoi, le-am vândut. Eu, ca agenţie, nu-i pot ţine pe clienţi în deltă şi să le spun să campeze, iar dacă vine cineva, să se descurce. Nu funcţionează aşa. Practic, ne-a fost distrusă această afacere la care am muncit mulţi ani. Asociaţia Ivan Patzaichin-Mila 23 se luptă de ani de zile pentru acele trasee dedicate bărcilor cu vâsle şi pentru locurile de înnoptare pentru vâslaşi, dar proiectele nu sunt definitivate. Mie mi-a fost distrusă o afacere de Administraţia RBDD. Este peste puterile oricărui business să suporte nişte cheltuieli atâta timp”, a mai spus Iliuţă Goean.

***
Pentru unii proprietari de pensiuni însă, anul acesta nu a fost dintre cei mai buni. Dragoş Năstase este din Sulina unde are două unităţi de cazare şi spune că în cel mai estic oraş al Uniunii Europene sezonul are doar maximum 50 de zile.

„În rest, este o dezmorţeală după iarnă. În mai-iunie, nu acoperi decât găurile din sezonul rece, iarna pun lacătul pe cele două unităţi. Anul acesta a fost unul decent, nu unul extraordinar. Nu ştiu dacă este o problemă naţională sau internaţională. Am avut turişti străini cazaţi care îmi spuneau în luna iulie că prietenii lor din Spania care au o pensiune nu aveau oaspeţi, în condiţiile în care la ora aceea ar fi trebuit să fie plină. E clar, Sulina e altceva, dar se simte o oarece tensiune în aer, una economică”, a afirmat Dragoş Năstase.

El a mai spus că s-a gândit să le ofere turiştilor pachete deosebite pe timpul iernii, de genul „Fii primul din Uniunea Europeană care intră în noul an”, dar a menţionat că asigurarea căldurii în timpul iernii este o problemă, în contextul în care în Sulina nu există reţea de gaze naturale, iar încălzirea pentru o perioadă scurtă de timp ar putea afecta construcţia mai mult decât dacă ar lăsa-o neîncălzită.

***
În ciuda unui sezon turistic capricios pentru Deltă, cât timp la începutul acestuia agenţii economici din zonă se plângeau din cauza numărului mic al vizitatorilor, plaja Sulina a fost căutată de oaspeţi, a afirmat proprietarul primei terase deschise pe plaja de la Marea Neagră din oraşul Sulina, Leon Tudorel.

„Pe plajă, s-a menţinut nivelul anului trecut şi este undeva peste cel din anul 2019. E adevărat că este război în Ucraina, se auzeau zgomote, dar trebuie să rămânem echilibraţi şi să-l luăm ca şi cum nu ne-ar afecta direct. Sulina este vizitată pentru că e un oraş mai boem, mai liniştit. Vin oameni care nu vor pe litoralul constănţean şi care regăsesc plaja mării şi n-ar mai pleca de aici”, a afirmat Leon Tudorel.

El este unul dintre „sancţionaţii de serviciu” din fiecare debut de sezon turistic, în condiţiile în care terasa pe care o deţine a fost deschisă în anul 2000, printr-un proiect european, iar după intrarea României în Uniunea Europeană, legislaţia naţională de mediu s-a schimbat.

„Noi am plecat din poziţia de autorizaţi. Au apărut modificări legislative care ne-au scos din confortul autorizaţiei, iar reglementările ulterioare ale legii ne-au găsit acolo. Or dumnealor (conducerile Administraţiei RBDD, n.red.) nu au găsit o posibilitate să ne ofere şansa de a deveni parteneri şi să putem fi reautorizaţi”, a declarat Leon Tudorel.

Practic, în baza legislaţiei în vigoare care interzice activităţile comerciale pe plajele sălbatice, Administraţia RBDD sancţionează în fiecare an cele două terase de pe plaja de la Marea Neagră pentru lipsa autorizaţiilor de mediu, societăţile contestă la rândul lor amenzile, iar până când se decide cine are dreptate, terasele rămân deschise publicului.

„De ce ar veni turiştii iarna pe malul mării, la Sulina? Să vadă şi altceva decât lumea la plajă, să vadă marea iarna, zbuciumată şi cu valuri, să vadă şi gheaţa la malul mării, sălbăticiunea naturii în adevăratul sens al cuvântului”, a afirmat Leon Tudorel.

În spatele celor două terase de pe malul Mării Negre, de câteva veri funcţionează o terasă care le oferă vizitatorilor în timpul verii produse din peşte proaspete. Iarna este însă închisă, dar peştele este în continuare sursa principală de trai a multor localnici.

***
„Pescuiesc din anul 2000, iar anul trecut a fost mai bun decât ăsta. Adică, mi-am făcut cota mai repede. Mai e peşte în deltă dar principala problemă e colmatarea, Toată delta ar trebui decolmatată. Roşu, Lumina, Vătafu, Puiu sunt câteva din zonele în care autorităţile ar trebui să intervină urgent”, spune Reva Jean.

Pescarul este în faţa uneia din cele două cherhanale din zona Prospect a oraşului Sulina. Curăţă un peşte, dă de mâncare unei pisici, intră cu peştele curăţat într-o cherhana, apoi îşi goleşte barca de apă şi pleacă. La câţiva metri distanţă de cherhana, pe acelaşi mal al canalului, într-o barcă alţi doi pescari se plâng din cauza preţului pe care-l primesc pentru capturile de peşte.

„Preţul carasului e 4 lei pe kilogram. Acelaşi, de 20 de ani. În ţară, preţul este mult mai mare faţă de ce primim noi şi creşte de la an la an, iar la noi, pescarii, a rămas la fel. Cherhanagii ne spun că nu merge, că piaţa e plină, că vine mult peşte din afară. Cel de afară e peşte de crescătorie, iar ăsta e peşte din mediul natural. Ar trebui să fie mai scump, că e mai bun. Probabil şi din cauza sărăciei, omul se orientează la un produs mai ieftin, chiar dacă e prost calitativ”, spune pescarul în timp ce descurcă plasele.

El aminteşte că pescarii nu primesc subvenţie, atunci când nu-şi pot desfăşura activitatea, deşi în agricultură se acordă subvenţii. El este nemulţumit şi de modul cum a fost derulat proiectul Bursei de peşte, inaugurată la Tulcea în urmă cu mai mulţi ani, în baza fondurilor europene, care însă nu funcţionează.

„Bursa de peşte a fost şi este o mare minciună. S-au băgat bani acolo şi acum e închisă. Poate că ne-ar fi ajutat, dacă se făcea cum trebuie. Bursa aia trebuia făcută undeva în deltă, la Crişan sau la Sulina. Cherhanalele astea ne-au supt sângele din 2000. Suntem la mâna lor. Sunt perioade când nu iau peşte, că e cald, că e nu ştiu cum. Peştele de aici ajunge doar la Tulcea, Brăila, Galaţi şi Bucureşti. De ce nu pleacă şi mai încolo, în Maramureş? Nu merge peştele, pentru că numai în câteva locuri se desface. Nu vor”, a mai spus bărbatul.

De mai mulţi ani de zile, cherhanalele sau centrele de primă vânzare a peştelui, unităţi economice care preiau capturile pescarilor din Deltă, au semnalat faptul că activitatea lor este în scădere, iar din acest motiv multe centre se transformă din unităţi care condiţionează peştele în puncte de debarcare.

„Eu am avut un centru, dar am renunţat la activitate din trei motive principale. Peştele de calitate din Deltă, crap sau somn de exemplu, este tot mai puţin. Piaţa este plină de peşte din import, acolo unde programele operaţionale merg ca pe roate, iar la noi nici măcar nu au început. În plus, cererea pentru peştele din Deltă este mică. România are o populaţie îmbătrânită şi puţini sunt cei care mai consumă peşte”, a declarat preşedintele Federaţiei Organizaţiilor de Pescari din Deltă, Lucian Sanda.

Pescuitul rămâne însă o activitate tradiţională atractivă inclusiv pentru turişti, inaccesibilă însă din punct de vedere legal.

„Eu, ca unitate de cazare, nu mă pot raporta la această activitate tradiţională. Legea nu permite pescarului comercial să ia persoane străine în barcă, atunci când pescarii scot plasele din apă. Mi se pare total aiurea, pentru că acel turist nu reprezintă nicio ameninţare”, a afirmat Dragoş Năstase din oraşul Sulina.

***
Cel mai estic oraş al Uniunii Europene e viu şi în sezonul rece. Farul vechi al Comisiunii Europene a Dunării, bunica actualei Uniuni Europene, s-a redeschis în luna iulie a anului acesta şi e căutat de vizitatori.

„Eu sunt din Turnu Măgurele. Am venit în Deltă pentru pescuit, iar o zi am dedicat-o Sulinei. Farul este un monument interesant, mai ales că a trecut de la guvernarea rusă, la cea turcească, apoi europeană. E un monument bine conservat, iar din far ai o privelişte frumoasă. Preţul biletului este mic şi a meritat pe deplin să plătesc 10 lei”, a afirmat Marin Socolea, la finele vizitei.

Reprezentanta Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” (ICEM), Maria Sinescu, spune că farul le oferă turiştilor săli noi, după ce în ultimii ani a fost reabilitat printr-un proiect al Consiliului Judeţean.

„A fost un început cu multe speranţe şi un sezon frumos. Am avut aproximativ 5.700 de vizitatori în circa două luni. Avem spaţii expoziţionale noi, sala dedicată lui George Georgescu, una dedicată frumuseţilor Dobrogei, sala lui Jean Bart, dar şi una care prezintă Sulina de altădată”, a afirmat Maria Sinescu.

***
Turiştii se feresc să vorbească de rău oraşul Sulina, chiar dacă clădirile de patrimoniu sunt în ruină, iar principalele zone de atracţie sunt semnalate chiar în faţa unor imobile cu geamurile sparte.

„Noi suntem din Franţa şi am venit pentru două nopţi pentru natură. Am ales Sulina pentru că ştiam că accesul se face doar pe apă. Am fost şi am văzut lacul Roşu. Poate că ar trebui să fie mai multe magazine deschise, dar e de înţeles de ce nu se întâmplă asta. Nu mai e vară”, spun Benjamin şi Janine, doi turişti francezi care se grăbesc să prindă o barcă rapidă să ajungă la Tulcea.

Pe străzile din spatele falezei, bărcile din fibră de sticlă se odihnesc printre blocuri, iar unele maşini sunt parcate in faţa clădirilor istorice nefolosite. Doar câteva imobile de patrimoniu sunt reabilitate, iar printre ele se numără un sediu al Institutului de biologie din Bucureşti al Academiei Române. Lângă clădirea restaurată, o alta stă să cadă.

La expoziţia privată „Sulina veche”, Gheorghe Comârzan îşi aşteaptă în continuare oaspeţii.

„Închidem atunci când nu mai sunt turişti. Eu nu sunt în concurenţă cu Farul vechi. O parte din colecţia mea, 80 de obiecte, urmează să fie expusă acolo. Anul acesta, ca noutate, am un caiuc maritim pescăresc expus pe 50 de metri pătraţi. Este ultimul din Sulina. Şi mai am un costum de pirat”, spune Gheorghe Comârzan.

Acum, lucrează la o nouă ediţie a cărţii „Poveştile Sulinei” pe care o semnează alături de Nicolae Iacob şi apreciază investiţia derulată de Administraţia Zonei Libere în bazinele portuare de lângă Dunăre.

„Este cel mai serios proiect realizat după Revoluţie. Timpul va decide cum va contribui la dezvoltarea economiei locale, dar de când au început lucrările s-a schimbat faţa falezei, au fost scoase la lumină clădirile Comisiei Europene a Dunării şi altfel priveşti zona de pe Dunăre”, a mai spus Gheorghe Comârzan.

În timpul unei excursii până la gura de vărsare a Dunării în Marea Neagră, ghidul le arată vizitatorilor clădiri în paragină care au fost gheţării şi cherhanale folosite de pescari în timpul regimului comunist, sisteme de semnalizare a canalului maritim Sulina care folosesc energie solară, în Marea Neagră, intrarea pe şenalul navigabil semnalizată prin balize plutitoare, iar în golful Musura, păsările care vor ierna în Deltă. În largul Mării Negre, se văd nave care aşteaptă semnalul autorităţilor române pentru a intra pe primul canal maritim construit pe teritoriul actual al României de inginerul Charles Hartley, cunoscut ca „părintele Dunării”.

***
În Sulina, pe ultima stradă paralelă cu faleza Dunării, în sala de sport, copii, adolescenţi şi tineri învaţă arte marţiale.

„Fac karate kyokushin de şapte ani şi vin la sală de trei ori pe săptămână. Îmi place că este un sport de contact şi mă învaţă să mă apăr. În plus, merg la campionate. Am luat de multe ori locul I la kumite şi vrea să continui cu sportul până la 18 ani”, a declarat Alexandru Hariton, elev al Liceului teoretic Jean Bart din Sulina.

Preşedintele clubului Sun Rise Dojo Sulina, sensei Laurenţiu Praz, spune că sportul le oferă practicanţilor posibilitatea de a lega prietenii care rămân peste ani, de a-şi dezvolta mobilitatea, de a învăţa respectul şi disciplina.

„În 2017, la campionatul european de la Tulcea, am avut un campion european, Adrian Rotariu, la kata, vicecampioni la kumite, Dumitru Valentin Stănescu, Adina Şerbencu şi Adrian Rotariu, iar în 2019, la Cupa mondială de la Buzău, am avut un campion mondial, Florin Romanov. După aceea, s-a spart gheaţa şi am avut rezultate la campionatele organizate în ţară”, a precizat sensei Laurenţiu Praz.

La Sulina, oficial, anul acesta, nu s-a înregistrat nicio naştere, dar unul din cei trei medici care asigură activitatea Unităţii de Primire Urgenţe (UPU) din oraş a Spitalului Judeţean din Tulcea, Eduard Armeanu, se laudă că are la activ cinci naşteri.

„Au fost naşteri naturale. Persoanele care au probleme sau vor să facă cezariană, merg la Tulcea sau în alte judeţe”, precizează doctorul.

Este medic în Sulina din anul 2018 şi spune că vara numărul persoanelor care se prezintă la UPU este cu până la 50% mai mare decât cel înregistrat în timpul sezonului rece.

„Campania de vaccinare antigripală a început deja şi sunt deja peste 100 de persoane imunizate. Anul trecut, nu am avut solicitări, dar anul acesta oamenii au început să ceară vaccinul”, a menţionat medicul Eduard Armeanu.

Este unul dintre puţinii medici din Deltă care au rămas în zona izolată, spre deosebire de alţii care au renunţat inclusiv la sporul de 200% acordat de autorităţi.

„Aici nu e timp de boierie. Sunt aspecte plăcute, dar e şi multă alergătură. Mergi la Sfântu Gheorghe, Letea, CA Rosetti, Mila 23, dar trebuie să vezi lucrurile plăcute. Când nu faci drumurile cu maşina, le faci cu barca. Iarna e greu, că vine îngheţul, dar pentru mine, de exemplu, drumul la Sfântu Gheorghe este o deconectare”, a mai spus doctorul.

***
Sezonul rece vine în Delta Dunării cu oferte importante. Unele unităţi de cazare le propun oaspeţilor preţuri reduse la jumătate în perioada noiembrie-martie şi acces la toate facilităţile de care dispun, piscină acoperită, sală de sport, săli de conferinţe, iar pachetele propuse atât de sărbătorile de iarnă care se marchează în zonă de două ori, atât pe stil nou, cât şi pe stil vechi, au căutare. În Deltă, există însă doar o singură unitate care dispune de aceste facilităţi, aşa că e normal ca şi cererea să fie mare.

Pescuitul în mediul natural, gastronomia locală şi turele în natură rămân principala atracţie a Deltei. Istoria şi tradiţiile locale ale zonei rămân în plan secundar, deşi Delta încă mai are oameni care le pot povesti, chiar şi iarna, pe o lijancă, sobă tradiţională specifică Deltei.

„Cum vreau să arate Sulina peste 20 de ani? E prea mult. Ar fi trebuit să arate aşa acum 20 de ani, pentru că altfel e clar că autorităţile nu-şi fac treaba. Sulina e bunica Uniunii Europene. E prima formă a comunităţii europene. Şi cum ar putea să arate bunica UE… Ar trebui să fie o doamnă, să fie un mic Monte Carlo, un pic de Veneţie. Pe vremuri, era şi Monte Carlo, pentru că pe plajă, pe malul mării, exista un cazino. De ce să nu redevină ce a fost?”, se întreabă retoric proprietarul de pensiune Dragoş Năstase.