Reportaj The New York Times despre incendiile din Grecia / Localnic: Românii sunt mașini! Ei chiar nu cunosc frica – suntem norocoși că sunt aici

În satul Dadia din nordul Greciei s-au strâns săptămâna trecută zeci de pompieri din întreaga Europă pentru a-și evalua munca din cursul zilei și a-și face plinul cu apă și combustibil, scrie The New York Times, citată de Rador.

Epuizați, cu obrajii roșii murdari de funingine, priveau cum, un deal mai încolo, cel mai distructiv incendiu din istoria recentă a Europei înghițea pădurea virgină.
Pe moment nu puteau decât să aștepte. În punctul acesta, pădurea impenetrabil de deasă face imposibilă intervenția pompierilor la sol. Două aeronave care deversează apă tocmai își încheiaseră ultimul tur al zilei – trebuiau să plece la bază și să aștepte zorii pentru a reveni.

Aerul înecăcios din mica piață a satului e plin de cenușă care se așterne lent, ca zăpada. Localnicii sunt pregătiți pentru încă o noapte albă de neliniște. Au deschis barul din piață, au scos scaune și le oferă pompierilor băuturi și gustări. Așteaptă acum cu toții să vadă ce la va aduce noaptea.

E o previziune a viitorului Europei, unde marile dezastre declanșate tot mai frecvent de climă vor fi gestionate, la fel ca incendiile de vegetație din Grecia, de forțe permanente finanțate de UE, gata să plece oriunde e nevoie de ele.

Acum nevoia cea mai mare o are de departe Grecia.

Focul de lângă Dadia încă mai ardea marți, iar în regiune, Evros, a ars de la izbucnirea incendiilor pe 19 august o suprafață-record de peste 80.100 de hectare.
Grecia se află chiar la frontiera crizei climatice continentale, care vara aceasta a dezlănțuit valuri devastatoare de caniculă și incendii de vegetație letale într-un ritm și de o amploare cum rar s-au mai văzut. Și alte țări mediteraneene precum Italia, Spania și Franța se confruntă cu probleme similare, în vreme ce pe restul continentului predomină perioadele de caniculă anormală și inundațiile.

Combinația dintre valurile de căldură, vânturile puternice și vegetația inflamabilă – preponderent pini – face ca pădurile Greciei să aducă cu iasca și-i copleșește pe pompierii greci care, spun vocile critice, nu dispun de resurse nici măcar pentru a face față sezonului uzual al incendiilor, căci de mega-incendiile de anul acesta nici nu poate fi vorba.

În Evros au fost angajați în lupta cu focul sute de pompieri și zeci de aeronave. Nu a fost suficient.

Pentru a răspunde mai bine, Grecia a cerut ajutorul UE. Prin intermediul unui program special, blocul a detașat în statul membru aeronave, mașini de pompieri și peste 100 de pompieri, proveniți din forțe permanente din Croația, Germania, România, Suedia, Cehia și Cipru.

Săptămâna trecută cam o cincime din pompierii care luptau cu focul în Grecia provenea din forța UE.

Mecanismul de protecție civilă, cum se intitulează ea, a fost înființat acum mai bine de două decenii ca un program voluntar de coordonare prin care statele UE își pot oferi ajutor reciproc sau o pot face și în afara blocului.

Dar din 2019 UE a adăugat un nou palier acestei forțe comune anti-dezastru, „rescEU”. Acest element e finanțat integral de UE și nu e de natură voluntară: dacă un stat membru cere ajutor, forța permanentă a rescEU e obligată să-l ajute.

Responsabili UE au declarat că, de exemplu, cele mai multe avioane care operează în Grecia au fost detașate acolo prin rescEU.
„Dată fiind frecvența și amploarea mai mare a fenomenelor meteo extreme, există un risc sporit ca capacitățile naționale să nu facă față nevoii”, a declarat Janez Lenarcic, comisarul european al gestiunii crizelor.

RescEU „constituie un nivel nou, mai ridicat, al solidarității europene, de care avem absolut nevoie dacă vrem să facem față impactului tot mai grav al schimbării climei”, a precizat el. „Nici o țară nu poate spera să fie în măsură să o facă de una singură.”

Programul e încă la început. Anul acesta are un buget de numai 32 de milioane de euro, cu care a detașat preventiv în Grecia, Portugalia și Franța 28 de aeronave speciale și 440 de pompieri din 11 țări UE.

Principala lui țintă o reprezintă incendiile de vegetație, dar programul se ocupă și cu construcția de adăposturi mobile, asigurarea de transport de urgență și furnizarea de electricitate în situații de criză și poate gestiona de asemenea urgențe medicale și incidente chimice, biologice și nucleare.

Sătenii din Dadia le sunt profund recunoscători pompierilor străini care trudesc să le salveze viața, mijloacele de trai și mediul natural, aruncându-se în luptă alături de cei greci.
„Românii sunt mașini!”, a exclamat Dimos Gabranis, născut și crescut în Dadia, care s-a repezit înapoi din orașul vecin să ajute cum o putea. „Ei chiar nu cunosc frica – suntem norocoși că sunt aici.”

Grecii glumesc pe rețelele sociale că ar trebui să le găsească locuințe și soții pompierilor europeni, ca să nu mai plece niciodată.

Forța comună a UE poate indica însă și un viitor mai sumbru, unul în care părțile acum mai reci și mai umede ale Europei ar putea deveni predispuse la incendii precum cele actuale din sud.

Florin Chimea, șeful echipei de pompieri români din Evros, e practic expert în incendiile de vegetație din Grecia, după ce a fost detașat în țară de patru ori prin programul UE începând din 2021 – întotdeauna pentru a lupta cu incendiile mari din timpul verii.

„Acest ajutor e bun pentru țările-gazdă, dar e bun și pentru noi, pentru a ne perfecționa”, a declarat el. „Astăzi noi [România – n.trad.] nu avem probleme chiar atât de mari, însă chiar e nevoie să ne adaptăm, fiindcă anul acesta suntem în Grecia, dar poate în 10-15 ani același lucru s-ar putea întâmpla în România.”

Sursa: nytimes.com / Rador / Traducere: Andrei Suba