Republica Moldova va începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană: cine este pentru,  cine împotrivă, cum încearcă Rusia să saboteze acest proces, în perspectiva referendumului de aderare la UE și a scrutinului prezidențial din octombrie

Summit-ul UE de la Bruxelles de marți urmează să dea startul negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Practic nimeni în Moldova nu se îndoiește de faptul că acceptarea celor două state drept candidate la aderare se datorează invadării de către Rusia a Ucrainei în 2022.

Unul dintre principalele obstacole în calea integrării este faptul că Republica Moldova nu își controlează între teritoriul, în regiunea separatistă nistreană fiind staționate trupe rusești. Cum poate fi rezolvată această problemă care persistă de peste trei decenii?

“Noi avem pârghii de exercitare a presiunilor asupra acestui regim separatist: la 28 februarie 2022 Ucraina a închis porțiunea transnistreană a frontierei moldo-ucrainene, lungă de 452 km. La punctul de trecere a frontierei Cuciurgan se realizează în sfârșit controlul vamal comun, deci Transnistria a devenit o enclavă. Condiția fundamentală a securității noastre este oprirea agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei.” a declarat la G4Media, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare din 2021.

Dar opoziția din Republica Moldova, în majoritate pro-Rusia se opune integrării în UE. Care sunt motivele?

“Obiecția de principiu este că Uniunea Europeană ar vrea ca la acest organism să adere o țară democrată, ceea ce Moldova astăzi nici pe departe nu este. Mai mult decât atât, din cauza guvernării și elitei de azi nici nu vrea să fie, pentru că justiția este subordonată, presa este cenzurată și suprimată, au închis 13 televiziuni, au fost închise 30 sau chiar mai multe site-uri de știri pe motivul că ar fi difuzat propaganda pro-rusă, dar acestea trebuiau închise cu un verdict în judecată, ceea ce nu s-a întâmplat, experții se referă la felul cum merge reforma în justiție – merge prost, procurorul general interimar are puține șanse să ajungă în post pentru că funcția este subordonată puterii. Ca atare, obiecția de principiu este că noi nu suntem o țară democrată și ca atare nu avem ce căuta în Uniunea Europeană.”, spune într-un interviu la G4Media jurnalistul Valeriu Reniță, care este și purtător de cuvânt al Partidului Șansa (pro-rus).

Valeriu Reniță admite că cei mai mulți cetățeni sprijină aderarea la UE, și spune că acest lucru e firesc: “Oamenii obișnuiți vor să trăiască mai bine, iar în Europa standardele de viață sunt mult mai ridicate și mult timp se va trăi mult mai bine decât în Moldova, decât în alte state din fosta URSS și evident mai bine decât ceea ce se întâmplă la sud de Ecuator. Europa va întotdeauna un punct de atracție și asta a și demonstrat-o exodul sutelor de mii de moldoveni care se află acum în statele UE. Cât privește aderarea ca țară, aceasta este o chestiune care trebuie să se preteze unor anumite principii elaborate de organismele europene, or azi noi suntem foarte departe de aceste standarde.”

Sondajele de opinie, realizate doar pe teritoriul Republicii Moldova controlat de autoritățile de Chișinău, indică un sprijin de 55 – 65% în favoarea integrării în UE. Acest sprijin variază odată cu sprijinul pentru puterea de la Chișinău.

“Noi am avut măsurări practic zilnice și pot să vă spun despre un fenomen care este descris în literatura de specialitate drept ‘consolidarea în jurul drapelului’. Imediat după declanșarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei s-a înregistrat o explozie a nivelului de susținere pentru președinta Maia Sandu, pentru partidul de guvernământ și guvernare în general.” explică pentru G4Media sociologul Vasile Cantarji, de la compania de sondare a opiniei publice CBS-AXA. “De aici au apărut și creșteri pentru conjuncturi care ar fi în stare să ofere o protecție împotriva agresiunii Federației Ruse, deci a crescut și ponderea susținătorilor integrării în UE, ponderea celor care susțin integrarea în NATO și chiar a celor care susțin unirea cu România, care a ajuns recent la un maxim istoric de aproape 40%. Toți cei care susțin unirea cu România susțin integrarea în UE, nu toți cei care susțin integrarea în UE susțin unirea cu România.” continuă Vasile Cantarji care adaugă că puterea ar un rezervor de voturi favorabile în Diaspora din UE, covârșitor favorabilă integrării europene.

Principalul criteriu de despărțire a sprijinului pentru integrare europeană este limba vorbită: vorbitorii de limbă română susțin în proporție de circa 70% aderarea la UE, pe când minoritarii vorbitori de rusă, indiferent de etnie, susțin doar în proporție de 30%, cei mai opuși fiind, potrivit sondajelor, etnicii găgăuzi, concentrați în sudul Republicii Moldova.

“Găgăuzia este regiunea cea mai omogenă din punct de vedere etnic și arondată aproape exclusiv lumii ruse. În Găgăuzia foarte puțini vorbesc limba română, nimeni nu privește mass media în limba română, statul produce conținut insuficient și neatractiv în limba rusă, deci acești cetățeni ai Republicii Moldova depind aproape exclusiv de surse informaționale din Rusia, or noi cunoaștem că Federația Rusă a declanșat un război informațional destul de dur.”, explică Vasile Cantarji.

Realitatea este, spune deputatul Oazu Nantoi, că în Găgăuzia sunt foarte puține școli cu predare în limba română, unde elevii găgăuzi doritori să învețe stau la coadă pentru un loc. Acest vid educațional a fost ocupat de sprijinitorii Rusiei.

“Timp de 30 de ani nu s-a făcut nimic pentru a-i integra pe găgăuzi și astăzi în Autonomia Găgăuză, cei care se consideră membri ai Adunării Populare sau șefa executivului (bașcan), Eugenia Guțul, constituie o gașcă manipulată de Ilan Șor care execută odinele acestuia, iar Ilan Șor vrea să utilizeze Autonomia în calitate de instrument pentru destabilizarea situației în perspectiva referendumului cu privire la integrarea europeană și la alegerile prezidențiale din octombrie.” spune Oazu Nantoi.

Valeriu Reniță respinge însă băgarea întregii opoziții în aceeași oală. Între altele el se referă la un incident în care guvernul a confiscat pe aeroportul Chișinău o sumă de peste un milion de euro de la participanți la un congres organizat la Moscova de politicianul Ilan Șor, fugar condamnat pentru deturnare de fonduri din bănci moldovenești în valoare de un miliard de dolari.

“Aici trebuie să discernem: ce personalități politice sau ce forțe sunt îndrăgostite de Kremlin sau de Moscova și cine pur și simplu își face treaba de opoziție. Este foarte ușor din partea puterea să spună: cutare este propagandist sau Kremlinist, dar lucrurile astea trebuie demonstrate, iar uneori trebuie demonstrate chiar în justiție dacă ne referim la un caz mai grav cum este acela al generalului Igor Gorgan, fost șef al marelui stat major al armatei, acuzat de trădare de patrie. Dacă sunt cazuri de ceea ce numește puterea cărăușie de bani, oamenii trebuie depistați și trebuie demonstrat că aceștia sunt banii lui Șor. Deocamdată sunt acuzații, nu avem nicio decizie în justiție în acest sens.” spune Valeriu Reniță, care adaugă că referendumul din 20 octombrie nu era necesar și este doar o manevră a puterii în vederea mobilizării electoratului pentru realegerea Maiei Sandu în funcția de președintă.

Puterea de la Chișinău se teme de diversiuni ale Rusiei prin intermediul partizanilor săi în Moldova. Între timp însă intoxicarea mediatică prin varii mijloace continuă neabătut.

“Eu mă tem de o campanie de dezinformare. După ce văd, au început să fie făcute fake-uri de bună calitate. Recent am văzut un fake despre o tabără de vară militară pentru copii moldoveni. Iată – intrăm în UE și facem tabără militară de pregătire pentru copii. Ce este interesant este că acest spot publicitar era de bună calitate, în genul acelora realizate de delegația UE în Republica Moldova. Calea de distribuire a fost un site unde lumea privește filme piratate. La noi lumea nu este obișnuită să cumpere abonament la Netflix și cei mai săraci sunt cei mai vulnerabili la propagandă și toți privesc acest site. Nu se știe cine a strecurat acest spot, dar este evident din conținut cui îi este favorabil” explică Galina Vasilieva, editoarea site-ului bilingv, română-rusă, de știri “de calitate” NewsMaker. Ea reamintește că în alegerile prezidențiale din 2016 a circulat un video în care Maia Sandu era acuzată în mod fals că a convenit cu liderii occidentali primirea de refugiați sirieni în Moldova. Acel fals a contribuit la câștigarea alegerilor de pro-moscovitul Igor Dodon.

La Chișinău este vară, mirosul teilor te amețește, forfota de pe străzi, magazinele variate, teatrele, sălile de spectacol, clădirile noi și cele restaurate (pe lângă cele în paragină), restaurantele pline, artiștii stradali dau, în bună măsură, imaginea unui oraș european, transformat în ultimii 33 de ani de la declararea independenței. Desigur că Moldova în ansamblu arată altfel, cu satele sale care amintesc de perioada sovietică. Trebuie însă reamintit faptul că nici România anului 2000, atunci când au început negocierile de aderare la UE, nu arăta mult mai bine. Populația Moldovei dorește, în majoritate integrarea, iar UE a realizat că lăsarea țării în zona gri înseamnă de fapt a o lăsa în brațele Moscovei.