G4Media.ro

Restaurarea Cazinoului din Constanța, cu 15 milioane de lei mai scumpă/ CNI…

sursa foto: Facebook/ MyCT

Restaurarea Cazinoului din Constanța, cu 15 milioane de lei mai scumpă/ CNI a alocat mai mulți bani din „necesitatea unor lucrări care nu puteau fi prevăzute“

Compania Națională de Investiții a suplimentat contractul de restaurare a Cazinoului din Constanța cu 15 milioane de lei din cauza necesității unor lucrări care nu au putut fi prevăzute de la început.

În urmă cu un an, G4Media a consultat mai mulți specialiști, care au declarat că monumentul Art Nouveau se află într-o stare mult mai gravă decât se credea inițial.

Conform acestora, proiectanții nu au putut anticipa gradul de degradare a structurii pentru că asta ar fi presupus să decoperteze în întregime bucăți mari din monument înainte de începerea propriu-zisă a lucrărilor.

Și inginerul Petre Badea, directorul Aedificia Carpați, firma care reabilitează și consolidează Cazinoul din Constanța, a precizat în luna mai, în cadrul unui interviu exclusiv acordat publicației locale ZIUA de Constanța, că monumentul istoric Art Nouveau are probleme foarte mari legate de structura de rezistență.

Astfel, CNI a suplimentat cu 15 milioane de lei contractul care a ajuns la o valoare totală de 60 de milioane de lei.

Epopeea reabilitării Cazinoului

În anul 2000, Primăria Constanța prelua Cazinoul de la societatea de stat Litoral SA și încerca să găsească soluții pentru restaurarea monumentului istoric care deja era degradat, ultima reabilitare fiind realizată în anul 1986. S-au încercat mai multe variante, notează Info Sud-Est. Prima dată s-a ales varianta concesiunii pe 49 de ani, cu obligația noilor proprietari de a investi în reabilitarea monumentului istoric. O firmă israeliană a preluat contractul, însă, după trei ani, fără să facă nicio investiție, l-a întrerupt. Apoi, în spațiul public constănțean a fost vehiculată chiar vânzarea monumentului istoric, către “ruși, turci sau arabi bogați”. Nici această variantă nu a fost concretizată iar Cazinoul a intrat, începând cu anul 2011, în sfera jocului de ping-pong dintre Primărie și Ministerul Dezvoltării.

La acea vreme, Cazinoul era trecut pentru prima dată din administrarea Primăriei Constanța în cea a Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, pentru reabilitarea monumentului istoric cu bani de la centru. Doar un an mai târziu, Cazinoul s-a întors la Primărie în aceeași stare deplorabilă ca atunci când a fost transferat.

Doi ani mai târziu, în 2014, Cazinoul a fost predat din nou unei instituții de la centru: de această dată către Compania Națională pentru Investiții, care se subordonează Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. În 2015 s-au alocat, pentru prima dată, banii pentru restaurarea monumentului – 8,5 milioane de euro, iar demersurile juridice au început. Timp de trei ani au fost anulate tot atâtea licitații, după ce mai multe contestații ale firmelor participante au fost acceptate de instanțe sau de CNSC, mai transmite Info Sud-Est.

În 2018, după anularea celei de-a treia licitații, la Constanța a venit o echipă de experți din partea Europa Nostra și a Institutului Băncii Europene de Investiții, după ce Cazinoul a intrat pe lista celor mai periclitate 7 situri din Europa (7 Most Endangered), la nominalizarea Asociației Arche. Programul identifică situri istorice valoroase dar vulnerabile și contribuie la crearea de strategii necesare salvării lui. După vizita din vara lui 2018, experții au alcătuit un raport tehnic în care au arătau deficiențele proiectului de restaurare, au criticat acordul superficial dintre Primărie și CNI, dar, poate și mai important, au arătat că suma de 8,5 milioane de euro pusă la bătaie de CNI este mult prea mică, pentru restaurarea Cazinoului fiind nevoie de cel puțin 13 milioane de euro. Publicarea raportului a fost primul moment în care anularea licitațiilor anterioare a fost văzută cu ochi buni, pentru că o restaurare în acele condiții ar fi fost un fiasco.

După acel moment începe o perioadă efervescentă de dezbateri publice, întâlniri între autorități, experți și societatea civilă. Se reface documentația de reabilitare, se ajustează suma și CNI lansează cea de-a patra licitație, care este adjudecată de o asociere de firme în frunte cu Aedificia Carpați. Concurenții însă contestă rezultatul la CNSC, dar nu au succes: forul respinge contestația. În cele din urmă, societatea care a contestat procedura licitației pierde definitiv la Curtea de Apel și se retrage din celelalte proceduri pe care le demarase.

Citește și

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...