Reținere sau răzbunare? Israelul se confruntă cu o dilemă în răspunsul pe care îl va da la atacul Iranului / Israelul are puține opțiuni și fiecare dintre ele vine cu un preț

Israelul nu a ajuns încă la un acord cu privire la modul în care să răspundă la atacul iranian din weekend, în urma căruia peste 300 de drone și rachete au fost lansate asupra teritoriului său, în prima confruntare militară directă dintre Republica Islamică și statul evreu, scrie CNN.

Israelul trebuie să găsească un echilibru între presiunea internațională de a da dovadă de reținere, pe de o parte, și căutarea unui răspuns adecvat la un atac fără precedent. Premierul Benjamin Netanyahu trebuie acum să pună în balanță apelul coaliției sale de dreapta pentru o reacție fermă și riscul de a izola și mai mult Israelul pe plan internațional prin extinderea războiului fără sprijin internațional.

Cabinetul de război al Israelului a rămas luni hotărât să răspundă la atacul Iranului pentru ceea ce Iranul afirmă că au fost represalii la un presupus atac israelian asupra unei clădiri diplomatice iraniene din Damasc, la 1 aprilie. În ciuda presiunii din partea aliaților de a nu escalada, cabinetul dezbate acum momentul și amploarea răspunsului, au declarat pentru CNN doi oficiali israelieni familiarizați cu deliberările.

Analiștii spun că Israelul are puține opțiuni, iar fiecare dintre aceste opțiuni vine cu un preț, mai ales că este deja implicat într-un război brutal de șase luni cu Hamas în Fâșia Gaza și se confruntă cu diverși militanți susținuți de Iran în regiune.

Atacul Iranului asupra Israelului: Ce țări au fost implicate?

Aproximativ 350 de rachete au fost lansate asupra Israelului în noaptea de sâmbătă spre duminică de către Iran și aliații săi din Irak, Siria, Yemen și Liban. Atacul a inclus aproximativ 170 de drone, peste 30 de rachete de croazieră și mai mult de 120 de rachete balistice. Aproape toate au fost interceptate, potrivit armatei israeliene și Casei Albe. Statele Unite, Iordania și Marea Britanie au participat, de asemenea, la interceptarea atacului.

Un atac direct asupra Iranului ar crea un alt precedent. Deși se crede că Israelul a desfășurat operațiuni secrete în Iran de-a lungul anilor, vizând adesea persoane sau instalații considerate o amenințare la adresa securității sale, nu a lansat niciodată un atac militar direct asumat pe teritoriul iranian.

„Ne aflăm cu siguranță într-o nouă fază și într-o fază foarte periculoasă a confruntării israeliano-iraniene”, a declarat Raz Zimmt, expert în Iran la Institutul pentru Studii de Securitate Națională (INSS) din Tel Aviv. „Iranul a încercat cu siguranță să schimbe regulile jocului cu Israelul… Ne-am putea aștepta la mai multe runde de atacuri directe în viitor”.

În timp ce Israelului i-ar putea fi greu să nu riposteze, a spus el, este posibil să nu efectueze imediat „un atac militar la scară largă împotriva unor ținte din interiorul Iranului”, deoarece Teheranul a promis că va riposta cu un răspuns și mai puternic decât atacul lansat în weekend.

„Preferința în Israel a fost să continuăm și să ne concentrăm pe atingerea obiectivelor noastre principale în Gaza și să nu deschidem noi fronturi”, a declarat Zimmt pentru CNN.

Alon Pinkas, un fost diplomat israelian, a declarat că este puțin probabil ca Israelul să riposteze prin lovirea directă a Iranului. Dar dacă o va face, a spus el, consecințele vor depinde de ținte. Țintele ar putea include active militare sau programul nuclear al Republicii Islamice, a spus el. „Fiecare dintre ele reprezintă un nivel diferit de escaladare”.

Un oficial israelian a declarat luni pentru CNN că printre opțiunile militare luate în considerare se numără un atac asupra unei instalații iraniene care ar trimite un mesaj Teheranului, dar ar evita să provoace victime. Oficialii israelieni recunosc că va fi un ac dificil de implementat, a adăugat oficialul.

Constrânși de aliați

Răspunsul Israelului ar putea fi totuși constrâns de faptul că a acționat ca parte a unei coaliții informale atunci când a respins barajul de rachete și drone ale Iranului, a declarat Tamir Hayman, fostul șef al serviciilor de informații militare israeliene, pe rețeaua X.

Atacurile au fost zădărnicite cu ajutorul aliaților, printre care SUA, Marea Britanie și Franța, precum și al Iordaniei.

„Acest lucru este eficient și important, dar va limita libertatea de acțiune ca răspuns”, a declarat duminică Hayman, care în prezent conduce Institutul pentru Studii de Securitate Națională (INSS) din Tel Aviv. Aliații occidentali și arabi ai Israelului au descurajat statul evreu să răspundă la atacul Iranului.

Președintele american Joe Biden și membri de rang înalt ai echipei sale de securitate națională le-au spus omologilor lor israelieni că SUA nu vor participa la nicio acțiune ofensivă împotriva Iranului, potrivit unor oficiali americani familiarizați cu această chestiune. Biden a încercat să încadreze interceptarea cu succes de către Israel a atacului iranian ca pe o victorie majoră – sugerând că un răspuns israelian suplimentar nu este necesar.

Statele arabe, inclusiv cele care sunt prietene cu Israelul, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la o potențială escaladare în urma atacului iranian. Israelul a declarat că majoritatea dronelor lansate din Iran au fost interceptate în afara spațiului său aerian. Iordania a doborât o parte dintre aceste drone și s-a confruntat cu critici în lumea arabă pentru acest gest. Aceasta a susținut că a făcut-o pentru a-și proteja cetățenii și ca răspuns la încălcări ale spațiului său aerian.

Cu toate acestea, în ciuda rolului său în protejarea Israelului, Iordania nu s-a ferit să critice guvernul Netanyahu. Într-un interviu acordat lui Becky Anderson de la CNN, ministrul iordanian de externe Ayman Safadi a părut să susțină poziția Iranului potrivit căreia atacul a fost o formă de represalii la bombardarea de către Israel a clădirii diplomatice iraniene din Damasc.

„Acum cred că presiunea este asupra Israelului să nu escaladeze și să lucreze pentru obiectivul pe care îl împărtășim cu toții, care este dezescaladarea conflictului”, a declarat luni Safadi, avertizând că Netanyahu caută o escaladare pentru a abate atenția de la războiul din Gaza.

De asemenea, Israelul a avut misiunea de a repara relațiile cu statele arabe, dintre care unele se află vizavi de Iran în Golful Persic, găzduiesc baze militare americane și au fost în trecut sub tirul grupurilor aliate cu Iranul. Aceste națiuni au jucat un joc de echilibru delicat între legăturile cu Teheranul și Israelul și sunt precaute în privința impactului unui război iraniano-israelian în toată regula asupra propriei lor stabilități și a exporturilor de petrol.

„Ultimul lucru pe care îl doresc (statele din Golf) în acest moment este o conflagrație care ar crește prețul petrolului, care ar bloca Strâmtoarea Ormuz”, a declarat Pinkas pentru CNN, referindu-se la cel mai important punct de tranzit al petrolului din lume. Relațiile cu aceste state ar putea fi afectate dacă Israelul va fi văzut ca fiind responsabil pentru o astfel de escaladare, a adăugat el.