Reuniunea de urgență la Paris – Următorii pași pentru Europa (Op-ed Francesca Cristea)

Analiză de Francesca Cristea, Head of Policy, Europuls:

În contextul poziționării SUA ca actor principal în rezolvarea conflictului din Ucraina, adoptând o abordare unilaterală de discuție cu Rusia și fără implicarea UE, Președintele francez Emmanuel Macron a convocat de urgență o discuție informală cu o parte din liderii europeni la Paris pentru luni, 17 februarie, începând cu ora 16.00, cu scopul de a discuta despre sprijinul oferit Ucrainei de către UE și strategia de rezolvare a conflictului pe care o dorește Europa (UE împreună cu Marea Britanie, invitată și ea la discuții).

Printre invitații așteptați îi regăsim pe Prim-Ministrul Regatului Marii Britanii și Irlandei de Nord – Keir Starmer, Prim- ministrul Poloniei (țara care deține Președinția Consiliului UE până la final de iunie 2025) – Donald Tusk, Cancelarul Germaniei – Olaf Scholz,  Prim-Ministrul Spaniei – Pedro Sanchez, Prim- Ministrul Italiei – Georgia Meloni, Prim-Ministrul Olandei – Dick Schoof, Prim – Ministrul Danemarcei – Mette Frederiksen, Președinta Comisiei Europene – Ursula von der Leyen, Președintele Consiliului European – António Costa,  Secretarul – General al NATO – Mark Rutte.

Nu pot negocia alte state viitorul ucrainenilor. Dacă Ucraina nu este la masa deciziilor, Ucraina este  în meniu. Iar dacă această țară va fi „consumată” , inamicul va  trece la următoarea.

România nu a fost invitată să participe la summit. Deși nici alte țări nu au fost prezente, acestea s-au folosit de relațiile bilaterale pentru a se asigura că mesajele lor vor fi transmise. Spre exemplu, prim-ministrul suedez Ulf Kristersson a declarat într-o postare pe platforma X faptul că țara sa și, în sens mai larg, regiunea nordică-baltică sunt reprezentate de Prim-ministrul danez Mette Frederiksen, insistând că acestea sunt „unanime și rămân puternice și unite în sprijinul nostru pentru Ucraina”.

Poziții anticipate prin declarații publice anterioare

Șeful diplomației poloneze Radosław Sikorski a declarat în marja Conferinței de Securitate de München faptul că „Preşedintele Trump are o metodă de operare pe care ruşii o numesc recunoaştere prin luptă (razvedka boyem). Împingi şi vezi ce se întâmplă, iar apoi îţi schimbi poziţia, tacticile legitime. Iar noi trebuie să răspundem”.

Premergător întâlnirii de după-amiază, Prim-ministrul Poloniei Donald Tusk a postat faptul că, dacă europenii nu vor investi masiv în apărare acum, vom fi forțați să cheltuim de 10 ori mai mult:„În calitate de Prim-ministru al Poloniei, sunt îndreptățit să o spun răspicat, întrucât Polonia investește aproape 5% din PIB pentru apărare. Și vom continua să facem acest lucru.”

Președinta Comisiei Europene a postat pe 17 februarie după-amiază pe platforma X imediat cum a ajuns la Paris: „Securitatea Europei se află la răscruce. Este vorba despre Ucraina și în egală măsură este vorba de noi. Avem nevoie să sporimsecuritatea.”

De ce este vorba despre noi, europenii, indirect în acest subiect al agresiunii Rusiei față de Ucraina? Simplu, dacă Ucraina va cădea, Putin nu se va opri. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a avertizat în marja Conferinței de Securitate de la München faptul că Rusia se pregătește pentru o escaladare militară majoră, având ca posibile ținte țările NATO încă de anul viitor. Zelenski a subliniat că Belarusul ar putea fi folosit ca rampă de lansare pentru un atac viitor, afirmând că Ucraina înțelege clar intențiile Rusiei în această privință. Potrivit acestuia, Rusia pregătește 15 divizii și antrenează între 100.000 și 150.000 de soldați pentru a intensifica tensiunile în direcția Belarusului. Deși nu a confirmat o țintă exactă, el a avertizat că atacul ar putea viza Ucraina, Polonia sau țările baltice.

S-au luat decizii la reuniunea de la Paris? NU. Singurul mod în care se pot lua decizii la nivelul UEeste Consiliul European, entitate care se va întâlni cel mai probabil în scurt timp în urma concluziilor acestui summit. Acum doar se trasează priorități și scenarii pentru toate statele membre ale UE, precum și poziționarea Marii Britanii în acest context. Contrar narativei populiste prin care statele mari decid fără statele mici, singurul mod în care se pot lua decizii la nivel european este prin vot.

Discuții intense

Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a declarat la ora 20.15 faptul că „Situația este dificilă pentru Europa. Salutăm faptul că se discută despre pacea pentru Ucraina. Dar asta nu înseamnă că poate exista o pace dictată și că Ucraina trebuie să accepte ceea ce i se prezintă. Am coordonat acest lucru îndeaproape cu Președintele Zelenski”.

În jurul orei 19.00, Prim-Ministrul Marii Britanii și Irlandei de Nord a publicat un videoclip în care prezintăperspectiva sa înaintea reuniunii: „dacă există pace, iar noi toți ne dorim să fie, trebuie să lucrăm la un tip de pace care să dureze, nu să reprezinte o pauză, iar Putin să revină. Totodată, trebuie să vorbim despre apărarea și securitatea colectivă la nivelul Europei. Iar aici avem nevoie ca toate statele membre să sporească capacitatea de apărare actuală .” Ulterior întâlnirii de la Paris, acesta a declarat că ne aflăm într-un ”moment important algenerației noastre”. Săptămâna viitoare, acesta va călători la Washington D.C. pentru a discuta cu Președintele Trump. Marea Britanie își va asuma un rol principal în această situație delicată și își arată solidaritatea alături de Ucraina. Mai mult, premierulsusține faptul că este nevoie oferirea garanțiilor de securitate ale SUA, pentru a fi siguri că Ucraina nu va fi din nou atacată.

La ora 21.00, Ursula von der Leyen se poziționează pentru sprijinirea continuă a Ucrainei și reafirmă nevoia de creștere a capacității militare a UE, postând următorul mesaj: „Astăzi în Paris am reafirmat faptul că Ucraina merită pacea prin putere. O pace care să respecte independența, suveranitatea și integritatea sa teritorială, susținută de garanții solide de securitate. Europa își asumă pe deplin responsabilitatea pentru asistența militară acordată Ucrainei. În același timp, este necesară o creștere semnificativă a capacităților de apărare în Europa”.

Puțin înainte de ora 22.00, Mark Rutte, Secretarul General al NATO, a scris pe aceeași platformă: „Pregătiți și hotărâți. Acesta este mesajul pe care l-am desprins din întâlnirea de astăzi de la Paris. Europa este pregătită și hotărâtă să își intensifice eforturile. Este pregătită să coordoneze procesul de oferire a garanțiilor de securitate pentru Ucraina. Pregătită și hotărâtă să investească mult mai mult în propria securitate. Trebuie să stabilim detaliile, dar angajamentul este clar.”

Ulterior, Președintele Consiliului European,  António Costa, a reiterat principiile mesajului Ursulei von der Leyen, accentuând faptul că „Europa își asumă pe deplin partea sa în acordarea asistenței militare pentru Ucraina”.

Puțin înainte de ora 23.00, Primul Ministru al Marii Britanii și Irlandei de Nord a oferit un mesaj puternic: „Marea Britanie, Europa și Ucraina trebuie să aibă un viitor sigur, iar valorile democratice trebuie să învingă”

Ce trebuie să înțelegem?

Faptul că statele prezente, dar și liderii instituțiilor europene și NATO, au transmis un mesaj clar: nu se poate negocia pentru viitorul unei țări peste capul acesteia. Iar aliații europeni vor fi alături de Ucraina în tot acest proces.

Perioada tulbure a Europei de abia a început, iar acțiunile europene se vor desfășura pe măsură ce SUA, dar și Rusia, vor progresa în dezideratele lor.

Se conturează 2 mari linii strategice pe care liderii europeni trebuie să le întreprindă:

1. Oferirea în continuare a asistenței militare pentru Ucraina. Dacă Ucraina va cădea, vor urma și țări din UE, întrucât Putin va considera că are calea liberă.
2. Creșterea capacității de securitate în Europa este o prioritate, iar pentru instituțiile europene, Comisia von der Leyen 2 a anunțat încă de la început creșterea competivității și în ceea ce privește securitatea, atât din perspectivă a tehnologiilor și echipamentelor, cât și a capacității militare.

Acum, mai mult ca niciodată, Europa trebuie să fie unită, iar cetățenii să înțeleagă că oricând, orice țară poate fi următoarea vizată de Rusia dacă Ucraina va fi îngenuncheată.

Europa este la răscruce de drumuri: fie liderii europeni vor arăta că sunt uniți și vom reuși să trecem peste această amenințare la adresa securității, fie UE așa cum o știm și, indirect, democrația așa cum o știm de decenii întregi, va dispărea.

România va avea nevoie de ani de zile să își recâștige credibilitatea la nivel european. Poate într-adevăr democrația noastră este fragilă. Și va rămâne atâta vreme cât nu investim în informare, decidenții nu comunică constant cu cetățenii, nu există un parteneriat intersectorial între mediul public, privat, academic, neguvernamental și presă.

Nu trebuie să vină un actor complet extern să încerce să ne divizeze, atâta vreme cât chiar noi permitem existența pe teritoriul nostru a unor actori care doresc să ne destabilizeze. Avem o memorie prea scurtă și nu valorificăm democrația. Nu avem o memorie a trecutului și clar nu aceeași percepție a valorilor. Iar de aici, începe ruptura, ruptură care a fost cultivată și exploatată în ultimele 3 decenii de factorul politic.

Trebuie să creștem securitatea. În Europa. În România. Nu putem crește securitatea dacă nu oferim răspunsuri clare cetățenilor și nu condamnăm comportamentele care divaghează de la valorile democratice.

România nu are niciun viitor fără Uniunea Europeană, fără NATO. Cei care susțin contrariul vor haos deoarece, în haos, pierdem din vedere ce este cu adevărat important. În acest caz, democrația și lumea așa cum o știm.