Reuters: Atractivitatea economică a Europei Centrale şi de Est este în creştere, datorită accesului mai facil şi mai ieftin la energie curată/ România, printre pieţele cheie de urmărit

Economiile Europei Centrale au fost mult timp umbrite de ţările mai puternice din Vest, dar ar putea fi pregătite pentru o proeminenţă mai mare în viitor, având în vedere baza de producţie competitivă a regiunii şi sistemele energetice din ce în ce mai curate, relatează Reuters, citată de News.ro.

Marile industrii cu sediul în Germania, de departe cel mai mare producător din Europa, au fost afectate de costurile ridicate ale energiei şi de restricţiile privind utilizarea energiei, de la invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, care a întrerupt fluxurile de gaze naturale şi a dus la creşterea costurilor energiei.

Preţurile energiei s-au retras în 2023, dar rămân peste mediile pe termen lung, iar întreprinderile se confruntă în continuare cu restricţii în ceea ce priveşte accesul la combustibili şi surse de energie electrică cu emisii reduse.

Drept urmare, multe companii iau în considerare transferarea unei anumite părţi ale producţiei în alte părţi ale Europei, unde costurile de operare sunt mai mici şi unde sistemele energetice sunt în curs de revizuire, în vederea reducerii emisiilor, capacitatea de generare urmând să crească în anii următori.

Avantajele Europei Centrale

O mare parte din Europa Centrală şi de Est are reputaţia de a găzdui o industrie grea învechită, care a alimentat odată fostele întreprinderi sovietice şi a produs maşini şi aparate de calitate scăzută. În realitate, multe dintre unităţile de producţie de electronice de top din Europa au sediul în Ungaria şi România, în timp ce Polonia, Slovacia şi Cehia se laudă cu industrii majore de producţie auto, cu lanţuri extinse de aprovizionare integrate.

În plus, Polonia şi Ungaria sunt unii dintre cei mai mari producători de baterii reîncărcabile din afara Chinei, cu cote de 6% şi, respectiv, 3% din capacitatea globală în 2022, potrivit Warsaw Institute Review.

În timp ce aceste cote de capacitate sunt slabe în comparaţie cu cea de 77% a Chinei, există planuri pentru o creştere rapidă a puterii de producţie a bateriilor din Europa Centrală, care indică faptul că regiunea are potenţialul de a juca un rol esenţial în industriile cheie cu creştere ridicată, în următoarele decenii.

Costuri mici, energie curată

Un factor major al creşterii înregistrate până acum în industria prelucrătoare în Europa Centrală şi de Est a fost costul relativ scăzut al forţei de muncă şi al terenurilor în acele zone.

Costurile orare ale forţei de muncă din sectorul productiv în Polonia, Ungaria, România, Slovacia şi Cehia au fost toate sub jumătate din rata orară din marile economii din Europa de Vest, cum ar fi Germania şi Franţa, în 2021, arată datele Destatis.

Bazinele mari de talente calificate, costurile reduse de trai, legăturile puternice de transport intra-regional şi eliberarea relativ uşoară a vizelor sunt alte atracţii pentru regiune.

O atractivitate mai recentă este profilul de emisii al unora dintre sectoarele energetice din Europa Centrală.

În timp ce Polonia – cea mai mare economie a Europei de Est după Rusia – se bazează în mare măsură pe cărbune pentru energie, multe alte economii majore din regiune îşi aprovizionează mai mult de două treimi din energie electrică din surse curate, arată datele de la institutul de cercetări Ember.

Aceste proporţii mari de energie curată sunt mult peste media pentru Europa în ansamblu şi sunt, de asemenea, peste media pentru naţiunile mai bogate din Uniunea Europeană.

Acest lucru poate reprezenta o atracţie puternică pentru companiile care doresc să-şi mute capacitatea de producţie din centrele cu costuri ridicate.

Pieţe cheie de urmărit

Slovacia, al cărei Produs Intern Brut ar urma ă se extindă cu peste 2% în 2024, datorită investiţiilor de capital puternice, obţine aproximativ 84% din electricitate din surse curate, inclusiv aproape 60% din surse nucleare şi 14% din surse hidro.

Ţara a deschis o nouă centrală nucleară de 471 de megawaţi în 2022, care a contribuit la transformarea ţării într-un exportator net de energie şi există planuri de extindere a industriei eoliene locale înainte de sfârşitul deceniului.

România este pe cale să genereze 71% din energie electrică din surse curate în 2023, datorită în mare parte unei creşteri mari a producţiei de energie hidroelectrică, care a reprezentat peste 36% din livrările de energie electrică în primele opt luni ale anului 2023, faţă de aproximativ 26% în aceeaşi perioadă din 2022, arată datele Ember.

Ţara plănuieşte creşteri mari atât ale capacităţii eoliene, cât şi solare în următorii ani, pentru a ajuta ţara să atingă obiectivul stabilit de guvern de a asigura peste 30% din energie electrică din surse regenerabile până în 2030.

Sistemul energetic al Ungariei este, de asemenea, în primul rând curat, aproape jumătate provenind din energie nucleară şi peste 15% din energie solară.

Guvernul ţării urmăreşte ca 90% din electricitate să provină din surse cu emisii scăzute de carbon până în 2030, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA).

Este aşteptat că emisiile relativ scăzute din sectorul energetic vor avea o tendinţă de scădere constantă, pe măsură ce regiunea va lansa mai multe surse de energie regenerabilă.

Emisiile combinate din sectoarele energetice din România, Ungaria, Cehia, Slovacia şi Polonia, cu cărbune greu, au fost cu aproximativ 20% sub cele ale Germaniei, în primele opt luni ale acestui an.

Pe lângă costurile cu forţa de muncă substanţial mai scăzute, profilul de energie relativ mai curată al mai multor ţări din Europa Centrală şi de Est poate fi suficient pentru a îndepărta o anumită capacitate industrială din Germania în următorii ani şi ar putea ridica Europa Centrală şi de Est la un statul de actori majori ai economiei regionale.