Revenind la clișee antisemite, Putin spune că evreii distrug Biserica Ortodoxă Rusă. El urmează retorica adoptată de Stalin în ultima parte a vieții

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a folosit joi retorica antisemită în timpul lungii sale conferințe de presă de sfârșit de an, acuzând persoane, inclusiv „etnici evrei”, că distrug Biserica Ortodoxă Rusă, relatează Times of Israel.

În timpul conferinței de presă, Putin a fost întrebat despre măsurile punitive pe care unele țări europene le-au luat împotriva Bisericii Ortodoxe Ruse în urma invaziei din 2022 din Ucraina, din cauza relației strânse a bisericii cu regimul lui Putin. Consiliul Europei a etichetat recent Biserica Ortodoxă Rusă drept un instrument de propagandă al Kremlinului, iar mai multe țări europene au expulzat oficiali ai bisericii din cauza problemelor de securitate.

„Acești oameni care atacă biserica, nu sunt atei”, a spus Putin. „Sunt oameni absolut necredincioși, oameni fără Dumnezeu. Ei bine, din punct de vedere etnic, mulți dintre ei sunt evrei, dar nu i-ați văzut vizitând vreo sinagogă”.

După ce a adăugat că presupușii oponenți ai bisericii nu erau nici creștini ortodocși, nici musulmani, el a adăugat: „Aceștia sunt oameni fără rude sau memorie, fără rădăcini. Ei nu prețuiesc ceea ce prețuim noi și ceea ce prețuiește și majoritatea poporului ucrainean”.

Criticii lui Putin au criticat declarația ca fiind antisemită, menționând paralele cu antisemitismul statului sovietic sub Iosif Stalin, când Kremlinul a persecutat evreii și i-a acuzat că sunt „cosmopoliți fără rădăcini”.

Rabinul Pinchas Goldschmidt, președintele Conferinței Rabinilor Europeni, a avertizat că această caracterizare a evreilor de către Putin în acest fel ar putea avea consecințe periculoase.

„Acesta este doar un exemplu al antisemitismului explicit și virulent al regimului său, care s-a intensificat în urma invaziei sale din Ucraina din 2022 și a evenimentelor din 7 octombrie 2023”, a declarat Goldschmidt. „Toate acestea amintesc de „Lupta împotriva cosmopolitismului” a lui Stalin și de „complotul medicilor” din 1948-53, campania antisemită brutală din Uniunea Sovietică, care a dus la arestarea și uciderea unei mari părți a conducerii evreiești din Uniunea Sovietică”.

„Nu putem sublinia îndeajuns efectul periculos al unor astfel de declarații într-o societate semi-totalitară”, a continuat Goldschmidt.

„În calitate de reprezentant al comunităților evreiești din întreaga Europă și de persoană care a fost forțată să își părăsească casa și comunitatea din Moscova, fac apel la Europa și la lumea liberă să condamne fără echivoc propaganda periculoasă a președintelui Putin înainte ca aceasta să se răspândească și mai mult”, a declarat Goldschmidt, care în 2022 a părăsit Rusia și a demisionat din funcția de rabin șef al Moscovei din cauza refuzului său de a susține invadarea Ucrainei.

Biserica Ortodoxă Rusă a fost criticată pe scară largă de organismele internaționale de supraveghere pentru relația sa strânsă cu guvernul rus. Consiliul Europei a catalogat recent biserica drept un instrument de propagandă al Kremlinului, iar mai multe țări europene au expulzat oficiali ai bisericii din cauza problemelor de securitate.

Putin și adjuncții săi au folosit retorica antisemită în argumentele lor pentru invazia Ucrainei. Deși președintele ucrainean Volodimir Zelenski este evreu, Putin a afirmat că Ucraina este condusă de un „regim neonazist”.

Populația evreiască din Rusia a scăzut brusc de la invazia Ucrainei și în deceniul care a precedat-o. La recensământul Federației Ruse din 2021, aproximativ 83.000 de persoane s-au identificat ca fiind evrei. Recensământul anterior, din 2010, a arătat că aproximativ 160.000 de evrei locuiau în Rusia, iar aproximativ 150.000 de evrei locuiau încă acolo în 2021, anul dinaintea invaziei.

Cel mai recent acces de retorică antisemită al lui Putin a avut loc în timpul tradiționalei sesiuni de întrebări și răspunsuri de sfârșit de an – în mare parte un spectacol televizat și un cadru rar în care Putin este pus în fața unor întrebări incomode. Liderul de la Kremlin, în vârstă de 72 de ani, a vorbit joi timp de mai puțin de patru ore și jumătate.