Revenirea spectaculoasă a lui Donald Trump la Casa Albă

La patru ani de la încheierea unui prim mandat turbulent, Donald Trump, câștigătorul alegerilor prezidențiale americane împotriva lui Kamala Harris, a revenit spectaculos la Casa Albă, anunțând o guvernare care ar putea să pună la încercare instituțiile democratice din Statele Unite și relațiile Washingtonului pe scena internațională, transmite agenția Reuters.

În timp ce sondajele de opinie îl dădeau la egalitate cu vicepreședinta democrată, candidatul republican s-a impus cu o marjă largă în numeroase state considerate decisive pentru înclinarea alegerilor într-o tabără sau alta, la capătul unei campanii în timpul căreia a adoptat o retorică sumbră care a exacerbat diviziunile din țară.

Cu toate acestea, crepusculul carierei politice a lui Donald Trump părea să se profileze după precedentele alegeri prezidențiale, când refuzul său de a-și recunoaște înfrângerea în fața lui Joe Biden, denunțând fără temei un „furt”, a alimentat furia susținătorilor săi, care au condus un asalt sângeros asupra Capitoliului din Washington la 6 ianuarie 2021.

Cu toate acestea, fostul magnat imobiliar, în vârstă de 78 de ani, a înlăturat rapid și ușor orice concurență pentru nominalizarea Partidului Republican, înainte de a se impune în fața lui Kamala Harris, capitalizând pe preocupările alegătorilor americani cu privire la inflație și la ceea ce Donald Trump a prezentat fără dovezi ca fiind o creștere a criminalității ca urmare a imigrației ilegale la frontiera de sud.

Sondajele de opinie Reuters/Ipsos au arătat că economia a fost principala preocupare a alegătorilor, mulți dintre aceștia fiind nemulțumiți de creșterea prețurilor și de costul ridicat al vieții, în ciuda creșterii rapide a salariilor și a șomajului scăzut. Ei au acuzat în special administrația Joe Biden și au considerat că Donald Trump are mai multe șanse decât Kamala Harris să îmbunătățească situația.

Alegătorii hispanici, tradițional favorabili democraților, și gospodăriile americane din clasa muncitoare, cele mai afectate de inflație, au contribuit la schimbarea votului în favoarea republicanului.

Baza sa electorală, formată în principal din bărbați albi care trăiesc în zone rurale, s-a mobilizat de asemenea cu fervoare.

TULBURĂRI POLITICE ÎN PERSPECTIVĂ

În ciuda controverselor și a scandalurilor judiciare, în ciuda unei cote de popularitate în general scăzute și după două proceduri de punere sub acuzare inițiate împotriva sa în timpul primului său mandat, Donald Trump intră în istoria SUA, devenind al doilea președinte care revine în funcție pentru două mandate care nu au fost consecutive (după Grover Cleveland, ales în 1885 și în 1893).

Victoria ar putea genera bulversări în politicile Washingtonului privind comerțul, clima, relațiile internaționale, impozitele și imigrația.

El ar putea avea cu atât mai multă libertate de guvernare cu cât republicanii au preluat controlul Senatului de la democrați, în timp ce componența Camerei Reprezentanților, care a fost reînnoită în întregime în paralel cu alegerile prezidențiale, este încă indecisă. Republicanii au avut o majoritate restrânsă în Camera demisionară.

Donald Trump a promis să impună taxe vamale asupra unui număr mare de importuri, în special din China, ceea ce, în opinia economiștilor, ar putea duce la un nou război comercial cu Beijingul și la tensiuni cu aliații Washingtonului. Experții subliniază, de asemenea, că dorința republicanului de a reduce impozitarea companiilor și de a scădea taxele ar putea crește semnificativ datoria SUA.

Pe lângă promisiunea sa de a reprima migranții la frontiera cu Mexicul și de a efectua deportări în masă, Donald Trump este așteptat să adopte o politică externă izolaționistă.

El a pus în discuție în mod repetat sprijinul acordat de Washington Ucrainei în războiul său cu Rusia, susținând că poate rezolva conflictul în 24 de ore – sugerând că Kievul ar putea fi nevoit să cedeze teritorii, ipoteză respinsă de guvernul ucrainean.

În ceea ce privește Orientul Mijlociu, el a promis să pună capăt conflictului, fără a explica cum intenționează să realizeze acest lucru.

În plus, comentariile făcute în timpul campaniei sugerează că Donald Trump intenționează să supună birocrația federală voinței sale, deoarece dorește să aibă puterea de a concedia funcționarii publici considerați neloiali și de a folosi Departamentul de Justiție și agențiile federale ca arme politice împotriva celor pe care îi consideră dușmanii săi.

„DUȘMANI DIN INTERIOR”

Cel de-al doilea mandat al lui Donald Trump este de natură să exacerbeze dezacordurile dintre republicani și democrați pe teme precum justiția rasială și drepturile reproductive.

Kamala Harris, care a fost propulsată în fruntea listei prezidențiale a democraților în vară după ce Joe Biden s-a retras din cursă, a încercat în zadar în timpul campaniei să avertizeze împotriva riscului ca Donald Trump să scape de orice control democratic.

Un sondaj la ieșirea de la urne realizat marți de Edison Research a arătat că aproape trei sferturi dintre alegători au considerat că democrația americană este amenințată, evidențiind o polarizare în țară care nu a făcut decât să crească pe măsură ce campania a avansat – una dintre cele mai tumultoase perioade din istoria modernă a SUA.

Donald Trump a folosit un limbaj apocaliptic și răzbunător, portretizându-și rivalii drept „dușmani din interior”, descriind SUA drept o „groapă de gunoi” pentru migranți și promițând să salveze economia de la „anihilare”.

El a lansat în mod regulat salve de atacuri rasiste și sexiste, în special împotriva lui Kamala Harris, a cărei inteligență a ironizat-o frecvent.

El a promis că va folosi pârghiile puterii pentru a se răzbuna pe adversarii săi. De asemenea, a declarat că dorește să pună în aplicare un program de deportare în masă fără precedent, acuzând migranții că „otrăvesc sângele” țării.

În mai anul trecut, Donald Trump a fost găsit vinovat de falsificarea documentelor contabile pentru a ascunde mita plătită unei foste actrițe porno pentru a-i cumpăra tăcerea în timpul campaniei electorale din 2016.

Două luni mai târziu, a scăpat la limită de o tentativă de asasinat când un atacator înarmat cu o pușcă cu rază lungă de acțiune a deschis focul la un miting de campanie în Butler, Pennsylvania.

Incidentul, în care Donald Trump a fost împușcat în urechea dreaptă, a exacerbat temerile legate de violența politică. O altă tentativă de asasinat a fost dejucată în septembrie în Florida, la domeniul de golf deținut de republican.

În același timp, Joe Biden și-a încheiat cu reticență campania de realegere la 21 iulie, la opt zile după prima tentativă de asasinat împotriva lui Donald Trump și la trei săptămâni după dezbaterea televizată dintre cei doi rivali, în timpul căreia prestația președintelui a fost considerată catastrofală.

Decizia lui Joe Biden, sub presiunea democraților de rang înalt care nu mai cred în capacitatea sa de a câștiga alegerile, a transformat cursa pentru Casa Albă într-un sprint, Kamala Harris fiind nevoită să pună la punct o campanie în câteva săptămâni.

Cu fostul senator și procuror general al Californiei, democrații și-au recăpătat speranța, donațiile pentru campanie au început să curgă și avansul pe care Donald Trump începea să îl ia față de Joe Biden în intențiile de vot a dispărut.

Dar avantajul financiar obținut rapid de candidata democrată a fost parțial șters de intrarea în scenă a celui mai bogat om din lume, Elon Musk, care a donat peste 100 de milioane de dolari unui comitet de acțiune politică conservator însărcinat cu prospectarea alegătorilor republicani și a folosit rețeaua socială X, pe care o deține, ca megafon pentru mesajele lui Donald Trump.

LOIALITATE

În ultima parte a campaniei, Kamala Harris și-a concentrat din ce în ce mai mult mesajul asupra pericolelor realegerii lui Donald Trump, apropiindu-se de alegătorii republicani moderați. Ea s-a bazat pe comentariile unor foști membri ai administrației Trump, inclusiv ale fostului șef de cabinet de la Casa Albă, John Kelly, care l-a descris pe republican drept un „fascist”, dar fără succes.

Revenirea lui Donald Trump la putere va consolida și mai mult fracturile din societatea americană, având în vedere acuzațiile nefondate de fraudă electorală pe care le-a repetat, retorica sa anti-migranți și demonizarea adversarilor săi politici, consideră Alan Abramowitz, profesor de științe politice la Universitatea Emory.

„Pe termen scurt, polarizarea se va înrăutăți probabil”, prezice el. „Ar putea deveni urât”.

Dorința lui Donald Trump de a remodela puterea executivă după bunul său plac, în special prin concedierea funcționarilor publici considerați neloiali și prin utilizarea agențiilor federale pentru a investiga dușmanii săi politici, contravine tradiției de a păstra independența acestor angajați și agenții.

În ceea ce privește componența administrației sale, republicanul a repetat de-a lungul celor doi ani de campanie că îi va favoriza pe cei care îi sunt loiali și fideli.

Congresul urmează să se reunească pe 6 ianuarie pentru a valida rezultatele alegerilor, care vor fi fost transmise cu trei săptămâni mai devreme de Colegiul Electoral.

Donald Trump și vicepreședintele său desemnat, senatorul JD Vance, vor depune apoi jurământul pe 20 ianuarie.