Revista presei maghiare: noul guvern Orban, obligaţia de a prezenta scuze 30 de zile pe site-ul guvernului şi închiderea centrului Budapestei pentru manifestanţi

Viktor Orban a început să radieze o mare putere în regiune după victoriile electorale extrem de convingătoare şi succesul ideologiei sale iliberale şi apropiate de creştinism. Liderii politici din regiune sunt tot mai atraşi de reţeta electorală a lui Orban, iar ingredientele reţetei sale politice se văd clar în Europa de Sud-Est. G4Media.ro vă prezintă săptămânal cele mai importante titluri din presa maghiară pentru a înţelege cum se poziţionează guvernul FIDESZ faţă  de marile teme de dezbatere şi pentru a înţelege din timp tendinţele regionale.

Lista noului guvern al lui Viktor Orban

27 aprilie 2017
Potrivit portalului www.hvg.hu, nu există surprize în noul cabinet al lui Viktor Orban. Lista cu membrii noului cabinet este următoarea:
Semjén Zsolt – vicepremier, responsabil pentru politica națională, relații cu cultele religioase și minoritățile națioanale;
Pintér Sándort– vicepremier, minstrul pentru afaceri interne;
Varga Mihály  – vicepremier, ministrul de finanțe;
Benkő Tibort – ministrul apărării;
Bártfai-Mager Andrea  – ministru fără portofoliu, responsabil de administrarea patrimoniului național;
Palkovics László – ministru pentru inovație și tehnologie;
Gulyás Gergely – ministru al Cancelariei Primului Ministru;
Rogán Antal  – ministru al Cabinetului Primului Ministru;
Trócsányi László – ministrul justiției;
Nagy István  – ministrul agriculturii și dezvoltării rurale;
Kásler Miklós – ministru responsabil pentru resursele umane;
Szijjártó Péter – ministru pentru economie și afaceri externe;
Süli János – ministru fără portofoliu, responsabil pentru dezvoltarea centralei atomice de la Paks

Comentatorii remarcă retragerea din guvern a lui Lázár János, lider influent al FIDESZ, care a condus Cancelaria Prim-Ministrului. Portofoliul ministerului de externe este păstrat de Szijjártó Péter și nu avem schimbări nici la ministerul afacerilor interne, finanțe, justiție și cabinetul Prim-Ministrului. Ministrul apărării este un militar de carieră, decizie ce arată că acest domeniu va deveni unul prioritar pentru noul guvern.

Kásler Miklós ministrul responsabil pentru resursele umane (sănătate și educație) este considerat un conservator, care a declarat că, în opina sa, bolile mortale se pot evita prin respectarea celor 10 porunci.

Potrivit comunicatului purtătorului de cuvânt al premierului Orban, noul guvern al Ungariei va fi unul național, care are ca priorități păstrarea culturii bazată pe valorile creștine ale Europei și Ungariei, a apărării granițelor, a asigurării locurilor de muncă, a creșterii natalității și a respectării persoanelor în vârstă.

Previziuni: următorii pași ai lui Viktor Orbán

Portalul www.napi.hu trece în revistă perspectivele externe ale noului guvern Orban. Premierul se va strădui să exploateze relațiile cu liderii europeni eurosceptici și anti-migrație, dar această evoluție nu este singulară, arată expertul în afaceri din zona Centru și Est a Europei.

Merită o analiză mai atentă ambițiile de politică regională ale lui Viktor Orban, după ce ambițiile oamenilor puternici sunt potențate de succese – scrie în The Guardian Milan Nic, expert în Europa Centrală și de Est despre realegerea prim-ministrului ungar.

Nu știm exact ce își propune în politica internă, în destructurarea sistemului instituțional democratic, deși nu este prea încurajator faptul că va crește presiunea asupra organizațiilor neguvernamentale. Însă putem să fim siguri de faptul că nu va ignora schimbările geopolitice din Europa, care pot să asigure vânt în pupa ambițiilor sale, și nu va ignora nici faptul că liderii de extremă dreaptă din Europa au salutat cu multă frenezie victoria sa electorală.

Brexit, Macron, migranții

Potrivit expertului, Viktor Orban va căuta posibilitatea de a trage foloase în urma ieşirii din UE a Marii Britanii. Unul de paradoxurile Brexit este faptul că va crește importanța construirii de alianțe în UE. Multe state membre UE, în special cele mai mici, care până acum și-au găsit aliat în Marea Britanie pentru politica lor eurosceptică, se vor strădui să se apropie de statele cu politici asemănătoare.

După Brexit, Franța și Germania rămân cei doi jucători de categoria grea din Uniune, în timp ce în Europa Centrală și de Est reflexele naționaliste reînviate au erodat respectul față de normele UE. Potrivit expertului The Guardian, victoria lui Viktor Orban îl face pe acesta principalul challenger politic al președintelui francez Emmanuel Macron, după ce acesta din urmă s-a lansat în arena politică europeană ca reprezentantul principal al democrației europene liberale.

Potrivit expertului, prim-ministrul Ungariei își va construi campania de anul viitor a alegerilor europarlamentare pe ofensiva împotriva migrației, mizând că acest subiect va aduce un sprijin semnificativ pentru guvernul ungar.

Geopolitică, provocare

Potrivit expertului, Viktor Orban nutrește speranța că reorganizarea geopolitică intervenită după Brexit îi va fi favorabilă. Potrivit surselor apropiate guvernului de la Budapesta, Viktor Orban dorește să construiască un bloc mai larg de state eurosceptice în jurul Poloniei și Ungariei. Acest grup de state ar putea să ia locul Marii Britanii, care a jucat acest rol împotriva axei franco-germane de integrare în UE.

Prim-ministrul Ungariei joacă un joc viclean: în public utilizează o retorică provocatoare, pe când în spatele cortinei este mult mai conciliant și dispus colaborării.

Până acum nu a obținut succese în construirea acestui parteneriat, nici măcar statele din V4 nu i s-au alăturat împotriva UE, dincolo de subiectul legat de migrație. Din această cauză, prim-ministrul ungar ar putea să caute aliați în alte state ale Europei, în rândul politicienilor eurosceptici, antimigrație.

Unde poate ajunge?

Întrebarea este: ce influență poate obține? Putem să-i acordăm o atenție exagerată: este un politician talentat, dar Ungaria este mică și destul de izolată în prezent. În același timp, potrivit expertului, Viktor Orban este un incitator, care nu are nicio inhibiție atunci când poate juca pe sentimentele de nemulțumire ale maghiarilor. În legătură cu aceste nemulțumiri, anul 2020 poate aduce o nouă oportunitate.

Acest an va fi aniversarea de 100 de ani de la încheierea Tratatului de la Trianon, ce oferă o posibilitate imensă pentru guvernul Orban de a duce o politică simbolică. Nu trebuie subestimată importanța chestiunii naționale în Ungaria și în statele învecinate. Potrivit autorului articolului din The Guardian, prim- ministrul maghiar ar putea cauza probleme serioase Europei dacă stârnește tensiunea în jurul minorităților naționale și dacă reînvie disputele teritoriale.

Putin

Dacă o va lua în această direcție, poate să conteze atât pe sprijinul partidelor de extremă dreaptă din Europa, cât și pe buna relație întreținută cu președintele rus Vladimir Putin. Potrivit expertului, prim- ministrul maghiar este sigur că și în aceste condiții își poate păstra poziția de lider în grupul politic de dreapta din Parlamentul European, în PPE.

Deși există o distanță mare între Brexit și ambițiile politice ale lui Viktor Orban, acestea, împreună pot să contribuie la crearea unor noi condiții geopolitice imprevizibile în Europa.

New York Times: Orban este de succes pentru că recunoaște și exploatează fricile omenilor

Articolul de opinie de joi din New York Times ridică întrebarea dacă UE trebuie să sancționeze statele membre care au o politică iliberală. Faptul că unele state membre ale UE din Europa Centrală și de Est – cel mai evident Ungaria și Polonia – desconsideră deschis acele valori democratice din vest la a căror respectare s-au obligat la momentul integrării creează supărare și neliniște în rândul vechilor state membre UE.

Mai ales că aceste două state sunt cele mai importante beneficiare ale surselor de finanțare oferite de Uniune. Nu este o surpriză că a apărut soluția de a condiționa plata sumelor stabilite de respectarea statului de drept. Dar, potrivit editorialului NYTimes, această soluție nu este cea mai bună idee pentru că cetățenilor din fostele state din blocul comunist le-ar întări sentimentul că sunt doar membri de rangul doi în UE.

Liderii din Polonia şi Ungaria, Jaroslaw Kaczynski  şi Orbán Viktor, afirmă exact faptul că Occidentul liberal, desfrânat și deștept în toate – personificat în birocrații fără chip de la Bruxelles – reprezintă o amenințare la adresa istoriei, identității și valorilor tradiționale ale acestora.

Orice demers de sancționare din partea UE ar fi folosit de aceștia pentru întărirea guvernării lor. Mai mult, dacă la Bruxelles s-ar încerca în orice fel a se stabili care sistem de justiție a statelor membre este conform cu standardele UE acest demers ar conduce repede la dispute politice, deasupra diferitelor standarde și definiții – scrie New York Times.

Revista săptămânală Time publică joi, pe pagina sa de internet un articol despre trendul ultimilor ani: în fruntea mai multe state ale lumii – printre care și Ungaria – au apărut ”oameni puternici”. Primul exemplu este cel al SUA, în care din cauza schimbărilor majore din ultimii zeci de ani, a crizei economice, a criminalității urbane și a războaielor externe fără rost a crescut cerința pentru lideri care folosesc un ton puternic și care sunt capabili să le dea o lecție liberalilor nesiguri, șovăielnici.

Lideri de genul lui Donald Trump se găsesc în orice colț al lumii. Potrivit Time, reprezentantul de seamă al acestui trend este liderul rus Vladimir Putin, dar revista prezintă îndelung exemplele începând din China și Filipine, Egipt, Arabia Saudită și până în Venezuela și Turcia.

”Figura omului puternic a apărut din nou și în inima Europei, în persoana lui Viktor Orban” – scrie revista americană, menționând că prim-ministrul maghiar, adept al democrației iliberale, a câștigat un nou mandat la alegerile parlamentare. ”În lumea lui Orban, pericolul provine de la migranții musulmani și de la acei apărători ai valorilor democrațiilor din vest, cum ar fi maghiarul George Soros, care pun în pericol interesele naționale ale țării”.

Potrivit Time, în perioadele de schimbare și incertitudine a crescut nevoia de conducători deciși, care emană putere crescută şi folosesc cuvinte populiste puternice. „În funcție de cine spune, acești lideri ne apără pe noi de elita coruptă, de străini, de membrii unei minorități, de bănci sau de jurnaliștii mincinoși. Acești lideri care vor să ne apere pe ”noi” de ”ei”, pot avea succes, pentru că recunosc și exploatează fricile oamenilor” – scrie Time.

Sursa

Liderii Partidului Popular European au discutat subiecte delicate cu Viktor Orban

Potrivit portalului www.index.hu, miercuri, 2 mai 2018, Viktor Orban a avut o întrevedere de 2 ore la Bruxelles cu Joseph Daul, președintele PPE, și cu Manfred Weber, liderul grupului PPE din Parlamentul European. Potrivit unor surse citate de presa germană, premierul maghiar a fost invitat la PPE să spună dacă după alegeri dorește să continue transformarea Ungariei într-o „democrație iliberală”.

La întrebarea jurnaliștilor de la www.index.hu, departamentul de presă al PPE a transmis doar că Joseph Daul dorește să spună doar că vor mai fi astfel de întâlniri, iar legat de subiect nu dorește să facă alte comentarii, arătând că, din punct de vedere politic, este un subiect sensibil.

Ziarul german Die Welt a redat o declarație anterioară a lui Manfred Weber, potrivit căreia ”sunt granițe care trebuie respectate și de el (cu referire la Viktor Orban). Și acest lucru dorim să-l facem clar și lui”. Potrivit ziarului german, PPE este îngrijorat de faptul că prin victoria în alegerile parlamentare din aprilie FIDESZ va ”betona democrația iliberală”, caracterizată prin guvernare autoritară și un stat puternic.

Răspunsurile scurte ale lui Viktor Orban cu privire la chestiuni curente

Viktor Orban a răspuns pentru Atv.hu la unele subiecte curente, înainte de ședința de constituire a grupului parlamentar al FIDESZ, cum ar fi:
1. La întrebarea: care este opinia sa cu privire la anunțul de miercuri al președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cu privire la condiționarea acordării fondurilor UE de respectarea principiilor statului de drept, răspunsul lui Orban a fost: ”noi suntem pregătiți să dezbatem acest subiect”.
2. La întrebarea dacă Ungaria va adera la parchetul european, premierul ungar a răspuns că, potrivit constituției ungare, parchetul este o chestiune de suveranitate.
3. Legat de întâlnirea cu liderii PPE, dacă s-a pus în discuție părăsirea grupului PPE de către FIDESZ, premierul ungar a declarat că: dimpotrivă, s-a discutat despre cum poate să participe FIDESZ în campania alegerilor europarlamentare, astfel încât partidul popular european să câștige. „Mi-am oferit ajutorul”, a declarat premierul ungar.
4. Despre faptul că funcționarea Universității Central Europene – CEU – a fost o condiție a colaborării fără probleme cu PPE,  premierul ungar a răspuns că  Ungariei i nu se pot stabili precondiții în niciun subiect.

În urma ședinței de constituire a grupului parlamentar FIDESZ s-a decis ca Laszlo Kover să fie în continuare președintele Parlamentului Ungariei.

Sursa: www.index.hu

Gașca lui Viktor Orban s-a speriat foarte tare de protestatari și a decis să închidă ermetic Piața Kossuth și străzile adiacente (Piața Kossuth este spațiul din fața Parlamentului Ungariei)

Potrivit portalului www.168ora.hu, mișcarea 3.0 Noi suntem majoritatea a anunțat pentru ziua de 8 mai un protest de amploare pentru apărarea democrației, ziua în care are loc ședința de constituire a noului Parlament și învestirea noului Guvern. Pentru a împiedica accesul manifestanților în piața din fața Parlamentului ungar, autoritățile intenționează să închidă ermetic teritoriul prin asamblarea de garduri fixe apărate de forțele de ordine.

Jobbik a anunțat că va demonta gardurile fixe, așa cum au procedat parlamentarii FIDESZ în 2006, când guvernul socialist a lui Gyurcsany Ferenc a izolat piața Kossuth în urma manifestațiilor violente de stradă. Dacă atunci au fost manifestații de stradă violente, acum este vorba doar de ședința de constituire a noului Parlament.

 

Cabinetul Prim-Ministrului Ungariei a fost obligat de instanță să-și ceară scuze de la ONG-ul Comitetul Helsinki timp de 30 de zile pentru transmiterea unor informații false în campania națională de consultare publică

ONG-ul Comitetul Helsinki a câștigat definitiv și irevocabil procesul cu Cabinetul Prim-Ministrului, condus de Rogan Antal, în care instanța a constatat că Guvernul a transmis informații false cu ocazia ultimei Consultări Naționale. Potrivit deciziei Curții de Apel din Budapesta, Guvernul trebuie să-și ceară scuze timp de 30 de zile de la Comitetul Helsinki pe pagina de deschidere a portalului guvernului, www.kormany.hu, respectiv prin agenția de presă de stat MTI.

Instanța de recurs a menținut și obligația Cabinetului Prim-Ministrului de a plăti daune morale de 2.000.000 de forinţi organizației Comitetul Helsinki, apreciind că sancțiunile sunt efective, disuasive și proporționale cu atingerea adusă reputației organizației prin transmiterea de informații false către 8 milioane de cetățeni.

Comitetul Helsinki a dat în judecată Cabinetul Prim-Ministrului, anul trecut în octombrie, pentru atingerea reputației. Cabinetul condus de ministrul Rogan Antal a afirmat în pct. 5 din Consultarea Națională următoarele: „George Soros vrea ca migranții să primească o pedeapsă mai blândă pentru infracțiunile săvârșite de ei”. Sub acest text s-a scris următorul mesaj: ”Soros finanțează cu sume importante organizații care ajută migrația și protejează migranții care încalcă legea. O astfel de organizație este de exemplu Comitetul Helsinki, care a calificat aplicarea unor măsuri legale ca urmare a încălcării interzicerii trecerii granițelor (gardul de la graniță), ca fiind îngrijorătoare.”

Întrebarea legată de pct. 5: ”Dvs. sprijiniți acest punct din strategia lui Soros?”

Sursa: www.444.hu și www.168ora.hu

Singur împotriva Europei, FIDESZ nu a votat raportul pentru sprijinirea libertății mass-media și a independenției jurnaliștilor în Parlamentul European

Europarlamentari FIDESZ – aproape singuri – nu au sprijinit rezoluția europeană pentru întărirea libertății mass-media și a drepturilor jurnaliștilor. Parlamentarii FIDESZ s-au abținut de la vot.
Decizia nu este o surpriză, pentru că, potrivit rezoluției Parlamentului European, se propune controlul sistematic al finanțării din banii publici a proprietarilor de media.

Parlamentul European a adoptat joi o rezoluție importantă pentru protecția libertății presei și a jurnaliștilor. Documentul întocmit de Barbara Spinelli propune, printre altele, ca statele membre să creeze un cadru juridic sigur pentru jurnaliști, iar bugetul UE să cuprindă un capitol pentru sprijinirea unui centru de monitorizare a pluralismului și libertății în comunicarea publică.

Rezoluția solicită măsuri efective împotriva știrilor false, respectiv necesitatea ca statele membre să întărească finanțarea mass-media publice și a jurnalismului de investigații, fără să intervină în activitatea redacțională.

Rezoluția solicită Comisiei Europene să introducă în viitorul buget comunitar un capitol destinat înființării de mecanisme de evaluare a riscurilor asupra libertății și pluralității mass-media, inclusiv prin înființarea Monitorului PluralismuluiMedia.

Sursa: www.168ora.hu

Ungaria interzice publicarea raportului GRECO

Potrivit portalulu www.nepszava.hu, Ungaria a refuzat să-și dea acordul pentru publicarea raportului de țară realizat de GRECO. Gianluca Esposit, secretarul general al organizației a catalogat pentru Nepszava, ca fiind regretabil faptul că autoritățile maghiare nu au autorizat publicarea raportului. Alături de Ungaria, doar Belarus a interzis publicarea raportului GRECO pe anul 2017, dar Belarus și-a exprimat refuzul legat de toate rapoartele de până acum –a  arătat secretarul general.

Sursa: www.nepszava.hu

Foto: Proteste antiguvernamentale în Budapesta (sursa: Facebook)