Revoltă în diplomația americană: “Ar trebui să putem critica public Israelul”

Angajați ai Departamentului de Stat au criticat vehement, într-un document intern, gestionarea războiului Israel-Hamas de către Administrația Biden, susținând că, printre altele, Statele Unite ar trebui să fie dispuse să critice public Israelul, în contextul în care Casa Albă s-a poziționat ferm până acum în spatelele principalului său aliat din Orientul Mijlociu. Analiștii afirmă că documentul – unul din cale cateva care circula in prezent – sugerează o pierdere tot mai mare a încrederii diplomaților americani în modul în care președintele Joe Biden abordează criza din Orientul Mijlociu.

Notă critică

Memoriul Departamentului de Stat, o așa-numită “telegramă care exprimă dezacordul,” respectiv un document care critică politica americană și care ajunge la liderii departamentului printr-un canal intern protejat, contestă sprijinul neclintit al SUA pentru Israel în contextul războiului său cu Hamas și al bombardării Fâșiei Gaza. Documentul îndeamnă Administrația Biden să susțină cererile de încetare a focului, potrivit unei copii a cablogramei obținute de Politico.

Documentul recunoaște că Israelul are “dreptul și obligația legitime” de a căuta să-și facă dreptate împotriva militanților palestinieni din Hamas, care au ucis aproximativ 1.400 de israelieni în urma unui atac surpriză lansat în localități și kibuțuri din sudul statului evreu la 7 octombrie. Dar nota susține că “volumul vieților umane pierdute până acum este inacceptabil” – referindu-se la miile de palestinieni, majoritatea civili, uciși de Israel în zilele de după atacul teroriștilor islamiști. Potrivit Ministerului Sănătății condus de Hamas, peste 10.500 de oameni au fost uciși până acum în Gaza în urma operațiunilor militare ale Israelului. (Statisticile oferite de reprezentanții Hamas nu pot fi verificate din surse independente).

“Toleranța Statelor Unite” pentru un număr atât de mare de morți civili “generează îndoieli în privința ordinii internaționale, bazată pe reguli, pe care o susținem de mult timp,” se arată în document. Acesta susține că Statele Unite trebuie să tragă la răspundere atât Israelul, cât și Hamas pentru acțiunile lor.

Nota are două solicitări cheie: ca SUA să susțină încetarea focului și să echilibreze mesajele sale private și publice față de Israel, inclusiv prin criticarea deschisă a tacticilor militare israeliene și a tratamentului palestinienilor, pe care SUA preferă în general să le transmită în mod privat.

Diferența dintre mesajele private și publice ale Americii “contribuie la percepția publicului regional conform căreia Statele Unite sunt un actor părtinitor și necinstit, lucru care în cel mai bun caz nu avansează și, în cel mai rău caz, dăunează intereselor SUA din întreaga lume,” se arată în document.

“Trebuie să criticăm public încălcările de către Israel a normelor internaționale, cum ar fi eșecul de a limita operațiunile ofensive la ținte militare legitime,” se mai spune în mesaj. “Atunci când Israelul sprijină violența coloniștilor și confiscările ilegale de terenuri sau folosește în mod excesiv forța împotriva palestinienilor, trebuie să comunicăm în mod public că acest lucru este împotriva valorilor noastre americane, astfel încât Israelul să nu acționeze cu impunitate.”

Împotriva politicii oficiale

Documentul este marcat “sensibil, dar neclasificat.” Politico a precizat că nu este clar câți angajați l-au semnat și când memoriul a fost trimis prin așa-numitul Dissent Channel al departamentului, unde angajații își pot exprima dezacordurile privind politicile oficiale.  De asemenea, nu este clar dacă documentul a fost revizuit în vreun fel dincolo de versiunea obținută de Politico.

Documentul obținut de ziariști a fost scris de doi angajați de nivel mediu care au lucrat în Orientul Mijlociu, a declarat un angajat al departamentului care a văzut documentul și căruia i s-a acordat anonimatul pentru a discuta un subiect sensibil.

Publicația scrie că argumentele prezentate în cablogramă oferă o imagine a opiniilor multor angajați de la Departamentul de Stat, care a fost mult timp divizat din cauza conflictului israeliano-palestinian, care durează de decenii.

În opinia Politico, documentul sugerează o pierdere tot mai mare a încrederii diplomaților americani în modul în care președintele Biden abordează criza din Orientul Mijlociu. Nota reflectă sentimentele multor diplomați americani, în special la nivelurile medii și inferioare, potrivit conversațiilor cu mai mulți membri ai departamentului, precum și a altor rapoarte, scrie publicația. Dacă astfel de dezacorduri interne se vor multiplica, experții cred că ele ar putea complica misiunea Administrației Biden de a elabora politici legate de regiune.

Departamentul de Stat a refuzat să comenteze direct documentul, așa cum este standard pentru astfel de comunicări. Departamentul s-a referit la declarațiile anterioare ale purtătorului de cuvânt, Matthew Miller, care a spus că secretarul de stat Antony Blinken salută astfel de argumente și le analizează cu atenție.

“Unul dintre punctele forte ale acestui departament este că avem oameni cu opinii diferite,” a spus Miller în timpul unei conferințe de presă desfășurate luna trecută. “Îi încurajăm (pe angajați) să-și facă cunoscute opiniile.”

Ziariștii americani au scris că în interiorul Departamentului de Stat circulă mai multe ‘note de disidență’ despre războiul dintre Israel și Hamas, care încearcă să strângă fiecare semnături de susținere. Aceste comunicări pot fi sau nu clasificate, dar conținutul lor este rareori scurs în exterior. Canalul de opoziție, care prezintă opinii contrare poziției externe oficiale a departamentului, este un instrument care permite personalului să-și exprime liber nemulțumirea cu privire la o problemă de politică, fără teama de represalii.

Documentele trimise prin acest Dissent Channel sunt văzute în cadrul Departamentului de Stat ca declarații semnificative ce reflectă un dezacord serios în momente istorice cheie. (Acest canal intern de comunicare a apărut pe fondul conflictelor profunde din departament în timpul războiului din Vietnam, iar diplomații l-au folosit de atunci pentru a avertiza când liderii americani au făcut alegeri controversate în materie de politică externă).

Potrivit comentatorilor de peste ocean, este puțin probabil ca cererile memorandumului să aibă vreun impact direct asupra lui Biden sau a principalilor săi consilieri, cel puțin nu în perioada următoare.

Președintele, Blinken și alții au exclus să ceară o încetare a focului, susținând dorința Israelului de a distruge Hamas, care are cartierul general în Fâșia Gaza.

Hamas își încorporează arsenalul și luptătorii în mijlocul populației civile, îngreunând misiunea Israelului de a face distincție între ținte. Oficialii israelieni spun că încearcă să minimizeze victimele civile, dar că este imposibil având în vedere modul în care gruparea islamistă – desemnată drept organizație teroristă de Statele Unite, Canada sau Uniunea Europeană – își poziționează oamenii și echipamentele.

Miercuri, șeful diplomației americane și-a intensificat de altfel opoziția față de o încetare a focului în Gaza, spunând că “cei care cer o încetare imediată a focului au obligația de a explica cum să rezolve rezultatul inacceptabil pe care (acest lucru) probabil l-ar aduce.”

CNN a notat că multe dintre statele arabe au cerut o astfel de încetare a focului – punând SUA și aliații săi din G7 în dezacord cu partenerii lor regionali în această chestiune.

Remarcile lui Blinken la o conferința de presă după adunarea ministerială G7 de la Tokyo “merg mai departe decât comentariile sale din trecut,” potrivit canalului de televiziune. Oficialul american a spus în mod constant că SUA nu sprijină o încetare a focului, argumentând că o astfel de oprire nedeterminată a luptei ar permite Hamas să se regrupeze și să atace din nou Israelul. Blinken nu i-a criticat însă în mod explicit pe cei care susțin încetarea focului.

Secretarul Departamentului de Stat s-a referit miercuri la ostaticii răpiți de teroriștii Hamas din Israel în urmă cu o lună și a menționat că grupul a promis că va repeta atacul din 7 octombrie “din nou și din nou și din nou.”

“Israelul ne-a spus în repetate rânduri că nu se mai poate întoarce la octombrie (7), înainte de atacurile barbare ale Hamas – suntem pe deplin de acord (cu asta),” a spus el.

Diplomatul american a declarat că i-a informat pe omologii săi din G7 despre călătoria sa în Orientul Mijlociu “precum și despre angajamentele extinse ale președintelui Biden și ale echipei noastre… Am fost de acord cu toții că pauzele umanitare vor avansa obiectivele cheie.”

Revoltă internă

Într-un material publicat luna trecută, am scris că poziția adoptată de președintele Biden și de administrația sa față de conflictul actual dintre Israel și Hamas alimentează tensiunile tot mai mari din cadrul Departamentului de Stat de la Washington, unde angajații musulmani și arabi sunt din ce în ce mai frustrați din cauza politicii oficiale a Statelor Unite pe care o văd ca favorizând doar Israelul și ignorând cererile palestinienilor.

Moralul angajaților este scăzut, iar unii dintre ei se pregătesc să-și exprime în mod oficial opoziția față de abordarea liderului de la Casa Albă, a afirmat Huffington Post la momentul respectiv. Situația este atât de delicată încât sursele vorbesc despre “o rebeliune care se coace” în agenția guvernamentală americană care este cea mai implicată în politica externă a SUA.

Astfel, oficiali din cadrul departamentului însărcinat cu politica externă a Americii au declarat că secretarul de stat Blinken și consilierii săi principali ar ignora frustrările multora dintre angajați care cred că diplomația de la Washington este partizană în favoarea Israelului și îi defavorizează pe palestinieni.

Unii membri ai departamentului au declarat că simt că Blinken și echipa sa nu sunt interesați de sfaturile experților și se concentrează pe sprijinirea operațiunii Israelului în Gaza.

“Există practic o revoltă care fierbe în interiorul Departamentului de Stat la toate nivelurile,” a spus în acel moment un oficial al departamentului.

Reacția inițială a Administrației Biden la atacul Hamas din 7 octombrie împotriva Israelului a fost să ofere sprijin imediat și ferm israelienilor, insistând că aceștia au dreptul să se apere împotriva grupării teroriste.

Acest lucru i-a afectat pe mulți angajați ai Departamentului de Stat care s-au declarat îngrijorați că SUA a dat astfel Israelului undă verde pentru a lua măsuri care îi vor pedepsi în mod nedrept pe civilii palestinieni din Fâșia Gaza. Din cauza bombardamentelor israeliene, alimentele, apa și proviziile medicale se epuizează în teritoriu, iar un milion de oameni au fost strămutați.

Abordarea Administrației Biden i-a supărat în special pe angajații musulmani și arabi – dar nu numai pe ei – care au simțit că limbajul liderilor SUA nu este nuanțat și ignoră preocupările palestiniene de lungă durată. Unii angajați ai departamentului s-au îngrijorat că poziția actuală a Casei Albe va duce, de asemenea, la rezultate proaste din punctul de vedere al politicilor implementate și la mai multe violențe pe termen lung în Orientul Mijlociu.

Confruntați cu nemulțumirile și criticile tot mai vocale, Biden, Blinken și alți oficiali de rang înalt și-au ajustat ulterior limbajul. Președintele și șeful diplomației americane au declarat în repetate rânduri că vor să ajute Israelul să învingă decisiv Hamas, dar că nu vor să vadă suferință în rândul populației din Gaza sau un conflict regional mai larg.

În acest context al nemulțumirii unor angajați musulmani și arabi cu privire la modul în care SUA abordează criza, Blinken le-a trimis o notă angajaților Departamentului de Stat în care le-a spus că știe că mulți sunt afectați din punct de vedere profesional și personal de războiul dintre Israel și Hamas.

Secretarul de stat a lăudat angajații pentru că s-au mișcat rapid pentru a se ocupa de logistica vizitei sale din octombrie în Orientul Mijlociuu și alte aspecte ale călătoriei și crizei generale din regiune.

“Știu că, pentru mulți dintre voi, această dată nu a fost doar o provocare profesională, ci și personală,” a adăugat el. “Unii dintre colegii noștri din regiune, în special în rândul personalului nostru angajat la nivel local, au fost afectați direct de violență, inclusiv prin pierderea celor dragi și a prietenilor… Nu sunteți singuri. Suntem aici pentru voi.”

El a continuat subliniind că chiar și în Statele Unite au existat “valuri de frică și fanatism” împotriva arabilor americani, musulmanilor și evreilor.

Blinken a insistat, însă, că abordarea administrației de la Washington față de criză a fost echilibrată. “Președintele Biden a arătat clar încă de la începutul crizei – așa cum am subliniat în întreaga regiune – că, deși susținem pe deplin dreptul Israelului de a se apăra, contează modul în care face acest lucru. Aceasta înseamnă să acționeze într-un mod care respectă statul de drept și standardele internaționale umanitare și să ia toate măsurile de precauție posibile pentru a proteja viața civilă,” a scris el.

“V-am cerut foarte multe. Și încă o dată, sub o presiune uriașă, ați dat rezultate,” a scris șeful diplomației de la Washington, care s-a referit și la angajații care se gândesc să-și dea demisia din cauza politicii departamentului, afirmând: “Să ne asigurăm, de asemenea, că vom susține și extindem spațiul de dezbatere și disidență care fac politicile noastre și instituția noastră mai bune.”

Ulterior, Blinken s-a întâlnit cu un grup de oficiali ai Departamentului de Stat care au criticat abordarea președintelui Biden față de războiul Israel-Hamas, potrivit unui oficial actual și al unui fost oficial al Departamentului de Stat, citați de Huffington Post. Întâlnirea a venit pe fondul unei frustrări interne crescute din partea unor angajați ai Departamentului de Stat, care au sentimentul că Biden a ignorat expertiza oficialilor în domeniul securității naționale și a ocolit procesele normale de consultare, concentrându-se aproape în exclusivitate să demonstreze sprijinul ferm al SUA pentru Israel.

Surse: Politico, CNN, Huffington Post, State.gov