Rezoluție a Parlamentul European: Îngrijorări cu privire la modul în care Ungaria își va îndeplini rolul de președinte al Consiliului UE, în 2024

Parlamentul European (PE) a adoptat rezoluție prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la evoluțiile din Ungaria, în contextul în care țara ar trebui să preia președinția Consiliului UE, în iulie 2024.

„Ca urmare a acțiunilor sistemice ale guvernului, starea statului de drept în Ungaria se deteriorează de ani de zile”, scrie în documentul adoptat cu o largă majoritate de 442 de voturi pentru, 144 împotrivă și 33 de abțineri. De notat este că această rezoluție nu are caracter juridic, ci este doar un instrument de presiune politică.

Astfel, Parlamentul European condamnă „campaniile de comunicare anti-UE” ale guvernului maghiar și „eforturile sale deliberate și sistematice” de a submina valorile fundamentale ale UE.

În perspectiva alegerilor europarlamentare și locale de anul viitor, Parlamentul European solicită guvernului ungar să pună în aplicare recomandările făcute de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care este independentă de UE și care include Ungaria printre membrii săi, în urma observării ultimelor alegeri parlamentare.

PE: Banii UE sunt folosiți pentru a îmbogăți aliații guvernamentali

„În Ungaria se exercită presiuni serioase asupra pilonilor statului de drept, în special asupra interzicerii exercitării arbitrare a puterii executive”, ceea ce „a dus la discriminare și a creat un climat de teamă”. Potrivit PE, acest lucru subminează piața comună a UE și „reprezintă o amenințare serioasă la adresa unor întreprinderi și a intereselor lor comerciale legitime”. Este cert că „persoane despre care se știe că au legături cu un cerc restrâns de prim-ministru sau cu biroul său” folosesc metode de intimidare „pentru a controla părți ale industriei maghiare considerate de „importanță strategică”.

De asemenea, PE „condamnă practicile discriminatorii sistemice împotriva companiilor maghiare din anumite sectoare, practicile de afaceri motivate politic care oferă avantaje neloiale concurenților, procedurile de achiziții publice opace și manipulate, licitațiile publice de achiziție făcute de guvern și de organizațiile legate de primul ministru, precum și utilizarea fondurilor UE pentru îmbogățirea aliaților politici ai guvernului.”

Potrivit rezoluției, „afacerile sunt din ce în ce mai concentrate în mâinile oligarhilor legați de actualul guvern, care și-au manifestat în mod public intenția de a-și cumpăra intrarea” în anumite sectoare.

După cum s-a scurs săptămâna trecută, această rezoluție „ridică problema modului în care Ungaria va putea să dețină în mod credibil” președinția Consiliului UE în 2024. Organismul, care reprezintă statele membre – miniștrii în partea superioară, reprezentanța permanentă a țărilor la Bruxelles și grupurile de lucru în partea inferioară – decide de obicei asupra legislației UE împreună cu PE, uneori singur. Statele membre fac o rotație a președințiilor la fiecare șase luni, în prezent Ungaria urmând să preia președinția în iulie 2024.

PE susține că Ungaria „nu respectă legislația UE”, valorile fundamentale consacrate în cvasi-constituția UE și principiul „cooperării loiale”. Astfel, deputații europeni cer Consiliului să „găsească o soluție adecvată cât mai curând posibil”, în caz contrar „Parlamentul poate lua măsurile adecvate”.