Rezultatele preliminare ale recensământului din România, puse la îndoiala de experți maghiari: 2,5 milioane de locuitori au fost înregistrați fără naționalitate, limbă maternă și apartenență religioasă / „Indiferență națională” nu este caracteristică României

Rezultatele preliminare ale referendumului din 2022 ridică multe întrebări, ceea ce complică semnificativ investigațiile ulterioare asupra maghiarilor din Transilvania, s-a subliniat la o dezbatere profesională care a avut loc marţi seara, la Cluj-Napoca, transmite Hirado.hu

În cadrul acestei dezbateri, care a fost organizată de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, sociologii István Horváth, Tamás Kiss şi Valér Veres au evaluat din punct de vedere profesional-analitic rezultatele preliminare privind referendumul din 2022, publicate la sfârşitul lunii decembrie a anului trecut. Masa rotundă a fost moderată de preşedintele institutului, Csaba Zoltán Novák, pe marginea a patru teme: metodologie, procese demografice, identitate și politici publice.

Aşa cum s-a menţionat, din punct de vedere metodologic, România s-a aliniat acum la celelalte state membre ale UE, dar şi aşa au existat greşeli. Printre altele, s-a spus că, pe baza rezultatelor preliminare este dificil de determinat diferența dintre populația reală și cea oficială a României, deoarece în statistici ar fi putut fi inclus un număr mare de persoane, care locuiesc în străinătate.

Poate fi luat oricine în evidenţă care deține carte de identitate românească sau este trecut în bazele de date. O altă bătaie de cap pentru cercetătorii sociali este faptul că 2,5 milioane de locuitori au fost înregistrați fără naționalitate, limbă maternă și apartenență religioasă, ceea ce – potrivit sociologilor – îngreunează cercetările ulterioare privind populaţia maghiară din România.

Potrivit lui Tamás Kiss, acest aspect poate duce și la neînțelegeri în viitor, deoarece ar putea fi considerat drept „indiferență națională”, ceea ce nu este caracteristic României. „Marea majoritate nu este indiferentă la nivel național, dar au încheiat din întâmplare chestionarul pentru autorecenzare. Câți dintre ei sunt maghiari se va vedea doar din defalcarea teritorială”, a mai precizat Tamás Kiss.

Potrivit datelor preliminare, în România, pierderea mişcării populare naturale este de 624.000, în principal din cauza emigrației. Dar a existat și un nivel ridicat de imigrație, au venit aici mai ales români din Ucraina și Republica Moldova. Statul îi consideră pe imigranţi drept forţă de muncă.

„În cazul maghiarilor din România este greu de calculat pierderea reală, în condiţiile în care prea puţin cunoaştem şi numărul maghiarilor, care – conform previziunilor – sunt în jur de 1,1 milioane”, au afirmat specialiştii. Ungaria nu mai este țara de destinație a migrației maghiarilor din Transilvania, ci statele vest-europene. Potrivit cercetătorilor, numărul maghiarilor din România cu adresa de domiciliu în Ungaria este de 280.000, care a crescut cu 24.000 în ultimii zece ani.

Referitor la tema privind identitatea s-a spus că în acest domeniu, a apărut încă la recensământul din 1992 problema fraudei. „De atunci am învăţat că statele nu trebuie să înșele, deoarece ele dețin tehnologia de producere a realității statistice”, a spus István Horváth, care a adăugat: Deşi categoriile etnice au fost acum definite de organizaţiile minorităţilor naţionale, nu s-a menționat nicio identificare multiplă.

Potrivit sociologului, în acest domeniu ar fi necesară o schimbarea de paradigmă. Tamás Kiss consideră că o schimbare de paradigmă ar însemna, dacă dintre naţionalitate şi limbă maternă acesta din urmă ar fi aspectul decisiv, iar maghiarii din Transilvania s-ar defini ca o „comunitate culturală lingvistică multietnică”. Astfel, și romii vorbitori de limbă maghiară, secuii și șvabii „ar avea loc” în această comunitate”, a spus sociologul, care a adăugat: Și mai există și întrebarea ce se va întâmpla cu imigranții din Ţinutul Secuiesc.

În legătură cu politicile publice s-a spus că elita politică se concentrează asupra clasei de mijloc prospere, care este mai puțin compatibilă cu structura socială a comunității maghiare din Transilvania, deoarece în această structură sunt mulţi romi şi fermieri care trăiesc din munca sezonieră în străinătate.

Pentru ca maghiarii să rămână într-un număr mai mare în România, ar trebui integrate „categoriile inferioare”, susţine sociologul. „Avem puţine resurse, ar trebui să ne folosim de ceea ce avem”, a afirmat Valér Veres, potrivit căruia cei 110.000 de romi vorbitori de limbă maghiară din România sunt de două ori discriminați, atât ca maghiari, cât și ca romi.