Rezultatul reformelor structurale: Franţa devine în premieră principala destinaţie din UE pentru noile investiţii străine

Franţa a depăşit pentru prima dată Marea Britanie şi Germania ca principala destinaţie pentru investiţiile internaţionale în Europa, arată un studiu publicat joi de firma de consultanţă EY și citat de Agerpres. Numărul proiector de investiţii străine în Franţa a crescut anul trecut cu 17%, la 1.197, în timp ce în Marea Britanie s-a înregistrat un avans de 5% (1.109 proiecte) iar în Germania a fost o creştere zero, fiind tot 971 de proiecte, la fel ca în 2018, conform consultanţilor de la EY. Cifrele ar putea fi revizuite din cauza pandemiei de coronavirus.

Creșterea atractivității Franței vine pe fondul reformelor structurale inițiate de preşedintele Emmanuel Macron, dar și ca urmare a incertitudinii care planează asupra relațiilor comerciale ale Marii Britanii cu UE după Brexit. Macron a relaxat semnificativ reglementările în privinţa angajărilor şi concedierilor, pentru a stimula investiţiile şi a face economia franceză mai atractivă pentru investitori.

Două treimi din liderii de afaceri intervievaţi de EY la finalul lunii aprilie se aşteaptă să-şi revizuiască planurile de investiţii în Franţa şi 15% se aşteaptă să le amână pentru 2021. Niciunul nu se aşteaptă să le anuleze sau să le majoreze.

Dar mişcările violente de protest din 2018 şi 2019 împotriva reformelor sale, apoi grevele din transporturi de la finalul anului trecut şi începutul acestui an, din cauza modificării sistemului de pensii, au redus entuziasmul investitorilor străini.

Economia franceză s-a contractat cu 5,8% în primele trei luni din 2020, comparativ cu un declin de 0,1% în trimestrul patru din 2019, arată datele oficiale publicate de Institutul Naţional de Statistică (Insee), ceea ce înseamnă că Franţa este, tehnic, în recesiune.

A doua economie a zonei euro a înregistrat în primul trimestru din 2020 cel mai sever declin de la Al Doilea Război Mondial, depăşind precedentul record, care indica o scădere de 5,3% în trimestrul doi din 1968, când Franţa a fost afectată de greve masive şi de turbulenţe sociale.

Analiştii se aşteptau la un recul al PIB-ului Franţei de 3,5%.

Foto: Emmanuel Macron / Facebook