RFI: Introducerea salariului minim european în România, o „menghină fiscală” pentru companii

Salariul minim european va fi introdus și în România. PSD anunță printr-un comunicat că salariul minim care este acum în valoare de 3300 de lei brut ar urma să crescă de la 1 iulie la 3700 de lei brut iar premierul Marcel Ciolacu a confirmat aceste măriri de salarii. Analistul economic Adrian Negrescu spune la RFI ca prin această masură firmele mici vor fi strânse și mai tare intr-o „menghină fiscală”. Acestea vor fi nevoite să renunțe la o parte din angajați pentru a-și acoperi cheltuielile, iar costurile serviciilor și produselor vor crește.

Analistul economic Adrian Negrescu spune că mărirea „din pix a salariilor” nu va aduce un trai mai bun pentru români, iar aceste creșteri de salarii se vor reflecta în creșteri de prețuri în condițiile în care nu sunt luate măsuri pentru a încetini inflația:

„Eu aș spune că edoar o scamatorie financiară, pentru că, într- adevăr, chiar dacă crești din pix salariul minim în România, asta nu înseamnă că oamenii vor trăi mai bine, pentru că, în condițiile în care prețurile cresc, cea mai mare creștere de prețuri din Uniunea Europeană, la noi în țară, toate aceste creșteri salariale se vor reflecta din păcate, în inflație. Mai mult decât atât, gândiți- vă că firmele care vor fi obligate să crească salariul minim vor trebui să-și scoată de undeva costurile asumate. Și această creștere de costuri se va traduce, din păcate, în prețuri mai mari pentru produsele și serviciile pe care le comercializează. Deci, practic suntem într-o spirală creșteri de salarii- creșteri de prețuri din care vom ieși cu foarte mare dificultate, în condițiile în care noi nu luăm măsuri pentru a stăvili inflația, marea boală de care suferă economia în momentul de față.”

Rep: Vor putea Susține angajatorii aceste creșteri de salarii, având în vedere că numărul firmelor care se închid crește, la fel și al celor care au intrat în insolvență? Datele de la Registrul Comerțului arată că în primele două luni ale anului au fost peste 1100 de cereri de insolvență, o creștere de peste 13% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Adrian Negrescu: „Probabil unii vor crește salariul minim forțați de nevoia de a avea forța de muncă, de a-și fideliza angajații pentru că sunt practic condamnați să lucreze cu oamenii, iar alții, pe de altă parte, vor trebui să găsească niște soluții alternative, dincolo de creșterea prețurilor. Ne putem aștepta, din păcate, și o restructurare a numărului de angajați, mai ales în companiile mici, în companiile vulnerabile, acolo unde va fi aproape imposibil pentru multe firme să plătească mai mulți angajați, în condițiile în care cresc costurile salariale. Să nu uităm că de la 1 ianuarie noi am crescut și taxele aferente mediului de afaceri, în așa fel încât această menghină fiscală pe care statul o închide și o strânge din ce în ce mai puternic, la un moment dat ar putea să facă victime, și face deja victime, în rândul companiilor, dar va face victime și în rândul muncitorilor, al oamenilor care, din păcate, mulți dintre ei vor rămâne fără locuri de muncă. Este un calcul cinic, un calcul economic pe care mulți dintre antreprenori îl vor face… dacă nu au cu ce să crească salariile, probabil vor renunța la oameni și vor angaja companii pe bază de prestări servicii sau vor găsi alte soluții pentru a-și desfășura activitatea și fără a avea costuri mai mari pe zona de resurse umane.”

Rep: Cei de la Finanțe s-au gândit că astfel vor fi atrași mai mulți bani la buget prin aceste măsuri, având în vedere impozitele pe venit ce ar urma să fie colectate, dar și faptul că amenzile sunt calculate în funcție de salariul minim?

Adrian Negrescu: „Cu siguranță calculul ăsta este în prim plan. Mai mult decât atât, este vorba de salariile oamenilor care lucrează în sectorul public. Sunt foarte multe salarii care cresc odată cu creșterea salariului minim pe economie, deci ei au de câștigat din chestia asta. Într-adevăr, ati spus foarte bine, și din perspectiva taxelor, a amenzilor, a tuturor birurilor care sunt asociate cu salariul minim. E o forțare, din punctul meu de vedere, a creșterii costurilor cu salariile, care, din punctul meu de vedere va genera efecte negative, mai cu seamă că nu rezolvăm problema inflației. Dacă am fi avut o inflație de 3%, de 4%, cum în toate celelalte țări din Uniunea Europeană și nu 7% cât este în momentul de față România, poate se justifica această creștere a salariului minim din perspectiva câștigului real pe care oamenii l-ar primi urmare a acestei decizii. Dar când ai inflație de 7%, dublă față de cea din Uniunea Europeană, toate aceste creșteri salariale vor fi apă de ploaie, se vor topi practic în marea de creșteri de prețuri din magazine. Adică ceea ce pe mere vom da pe pere, ca să zic așa, din punct de vedere financiar.”

Sursa: RFI via Rador Radio România