RIA Novosti: Ministerul rus de Externe a condamnat ”pomparea nesăbuită a Moldovei cu arme occidentale” / „Să nu repete experiența tristă a Kievului”

Intensificarea cooperării dintre Moldova și NATO subminează securitatea țării, a declarat pentru RIA Novosti viceministrul rus de externe Mihail Galuzin.

Diplomatul a cerut Chișinăului „să nu repete experiența tristă a Kievului” în această chestiune, relatează agenția de presă rusă.

„Intensificarea cooperării dintre Chișinău și țările NATO în sfera militară și militaro-tehnică este un factor care subminează într-o măsură mai mare securitatea Moldovei însăși. După cum arată experiența trecutului, pomparea nesăbuită a unei țări cu arme occidentale sau desfășurarea de contingentele NATO de pe teritoriul său nu îi adaugă deloc securitatea și suveranitatea, ci, dimpotrivă, o apropie de o catastrofă”, a declarat oficialul rus.

Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a declarat că țara se află într-o situație de securitate foarte dificilă, așa că trebuie să își consolideze potențialul de apărare. Chişinăul mizează pe activarea cooperării militare cu Germania, România şi Franţa, relatează RIA Novosti.

Buget record pentru apărare, în Republica Moldova, în 2023

Guvernul de la Chișinău a stabilit un buget record pentru apărare în 2023 în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina vecină, arată o analiză Deutsche Welle.

Banii alocați suplimentar vor fi investiți în apărarea spațiului aerian al țării. „Războiul rămâne principala amenințare ce vizează Moldova – un război convențional, cu arme, rachete și muniții care survolează și, din păcate, uneori cad pe teritoriul Republicii Moldova. Și acest lucru este în afara controlului nostru”, susține șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova, Alexandru Musteața. „Noi vedem riscurile acestui război, materializate”, a precizat șeful SIS.

Parlamentul de la Chișinău a aprobat în prima lectura legea bugetului pentru anul 2023 cu alocări suplimentare palpabile pentru principalele instituții de stat. Cea mai mare creștere bugetară a obținut-o Ministerul Apărării. Bugetul armatei a fost majorat cu 68% comparativ cu anul 2022 și va constitui 1.697,1 milioane lei moldovenești, ceea ce reprezintă 0,55% din Produsul Intern Brut al țării. Oricum este insuficient, susține ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi. Potrivit lui, pentru a asigura o schimbare în domeniul apărării naționale, este nevoie de alocații financiare echivalente cu 2% din PIB. „Buget militar normal ar trebui să fie de 1-2 la sută din PIB, timp de 5-7 ani la rând, ca să putem face schimbări vizibile. Dacă credem că un adaos de 0,3% din PIB la alocațiile anterioare de 0,3% poate schimba lucrurile, greșim”, a menționat ministrul moldovean al Apărării.

El susține că neutralitatea costă: „Atâta timp cât suntem neutri, trebuie să avem grijă și să investim în securitatea noastră”. „Banii alocați în plus în 2023 vor fi investiți în apărarea spațiului aerian al Republicii Moldova. Dar dacă alocăm azi banii pentru un sistem antiaerian, îl vom primi cel mai devreme peste un an și jumătate”, a explicat ministrul Nosatîi la Forumul de integrare europeană desfășurat la Chișinău. Șeful de la Apărare a mai atenționat că amenințările de securitate în plan intern vizează regimul separatist de la Tiraspol, prezența trupelor ruse în Transnistria, precum și uriașul depozit de armament de la Cobasna (tot din regiunea transnistreană). De asemenea, el a vorbit despre riscul declanșării unui conflict intern, de către forțe ghidate din exterior, interesate de destabilizarea țării. Este vorba de mai mulți politicieni care au jefuit Moldova în ultimii ani și care au fugit din țară după schimbarea guvernării, s-au conectat la anumite grupări politico-mafiote rusești și alimentează financiar niște proteste absurde organizate la Chișinău împotriva guvernării pro-europene.

În Moldova, spionii ruși sunt peste tot

La rândul său, șeful Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Alexandru Musteața, a recunoscut public că Rusia și-a activat toate mecanismele specifice războiului hibrid și le aplică din ce în ce mai agresiv în Moldova. „Falsurile și manipularea se aplică la maximum. În paralel, s-au activizat ceea ce numim noi agenți de influență – persoane din sectorul socio-politic care încearcă să influențeze opinia publică prin utilizarea falsurilor. Și noi vedem că toate lucrurile acestea sunt coordonate dintr-un singur centru, de la Moscova. Suntem în centrul unui război hibrid. Rusia are în Moldova foarte mulți agenți de influență. Noi, pe o bună parte, îi cunoaștem și lucrăm în vederea prevenirii și contracarării riscurilor pe care ei le generează pe teritoriul nostru”, a spus șeful SIS.