„Riscul de incidente severe post-vaccinare este mult mai mic decât riscul de infectare cu Coronavirus și dezvoltare de simptome severe” – imunologul Ștefan Dascălu

Durerile de cap și oboseala au fost cele mai frecvente simptome raportate de utilizatorii studiului Zoe Covid Symptom Study din Marea Britanie. Unul din patru oameni au prezentat efecte secundare după ce a primit fie vaccinul Pfizer, fie AstraZeneca, sugerează studiul efectuat pe 627.383 de vaccinați în perioada 8 decembrie 2020 – 10 martie 2021.

Efectele secundare dispar în multe cazuri până în 24 de ore și, de obicei, durează una până la două zile. Studiul efectelor secundare, publicat în Lancet Infectious Diseases, a comparat ambele vaccinuri și a investigat prevalența efectelor secundare ușoare în programul de vaccinare din Marea Britanie.

Analiza efectuată de cercetătorii de la King’s College din Londra a constatat mai puține efecte secundare la populația generală, atât cu vaccinurile Pfizer, cât și cu vaccinurile AstraZeneca, decât cele raportate în studii.

Efecte sistemice – adică efecte secundare, cu excepția locului de injectare – includ dureri de cap, oboseală, frisoane și fiori, diaree, febră, artralgie (dureri articulare), mialgie (dureri musculare) și greață.

Efectele secundare locale – în care injecția a avut loc în braț – au inclus durere, umflături, sensibilitate, roșeață, mâncărime, căldură și umflarea glandelor axilare.

Imunologul Ștefan Dascălu, doctorand al Universității Oxford, a acordat un interviu în exclusivitate G4Media în care a analizat concluziile cerecetării realizate de King’s College.

Ștefan Dascălu: Prima concluzie este că efectele secundare post-vaccinale au fost într-un număr mai scăzut decât ne-am fi așteptat în urma rezultatelor studiilor clinice, iar acest lucru nu este doar încurajator, ci pur și simplu arată încă o dată că nimeni nu a implementat vaccinuri care nu sunt sigure sau care nu au fost testate într-un mod riguros, tocmai pentru a nu periclita sănătatea pacienților.

Reporter: Efectele secundare au fost de două feluri: locale și sistemice. Care este diferența?

ȘD: Efecte locale – ne gândim la durere în zona administrării vaccinului, inflamație locală, iar efectele sistemice se referă la febră, frisoane, dureri de cap, diaree, care pot persista timp de una sau două zile, dar majoritatea se rezolvă într-un mod foarte ușor și de la sine.

Acestea nu sunt efecte grave, iar puținele cazuri înregistrate de reacții post-vaccinale severe au fost în general de natură alergică, cu mici excepții, acum cunoaștem că se pot întâmpla și acele evenimente trombembolice, foarte rare și aparent pe fondul unei predispoziții genetice pentru că este o reacție auto-imună care poate surveni de altfel la orice altceva.

Rep: Vom reveni mai târziu la aceste reacții severe, dar aș vrea să insistăm asupra acestor efecte “blânde”, fie ele locale, fie sistemice. Reprezintă ele ceva anormal sau reprezintă ele punerea în funcțiune a sistemului nostru imunitar?

ȘD: Ținând cont că noi livrăm organismului nostru un agent imunogen, ne așteptăm ca organismul să se comporte cum trebuie și anume să lupte împotriva acestuia. Prin această luptă, chiar dacă este o simulare a infecției naturale, pot apărea aceste evenimente care să cauzeze disconfort.

Asta înseamnă o febră, o durere de cap, o stare generală de oboseală care se rezolve în câteva zile maximum, dacă nu cumva în aceeași.

Este important totuși de precizat că aceste efecte adverse nu demonstrează că vaccinul funcționează sau că răspunsul nostru imunitar este eficient. Dacă cineva se simte mai rău, iar altcineva nu are nimic în urma vaccinului – ceea ce se întâmplă mai des – asta nu înseamnă că sistemul aceluia care a avut efecte secundare funcționează mai bine.

Acest lucru ține de răspunsul individual, pentru că toți suntem diferiți, avem un organism care răspunde în moduri puțin diferite, dar ideea este că pacienții cărora le-a fost administrat vaccinul – și acesta este un lucru foarte important în acest studiu – după doar 12 zile de la administrarea vaccinului nu mai au aceeași probabilitate de a căpăta infecția cu Coronavirus.

Este un rezultat care se aliniază cu alte studii care încep să apară din ce în ce mai des cum că vaccinarea reușește chiar să blocheze transmisia virusului, un lucru foarte important care ne va ajuta să ne luptăm în viitor cu pandemia de Covid-19.

Rep: Pomeneai mai devreme de incidente grave post-vaccinare, trombembolisme mai ales după vaccinul AstraZeneca, în Israel au fost raportate recent un număr de circa 60 de cazuri de miocardiopatie – o boală de inimă gravă – la peste cinci milioane de vaccinați. Se pot trage concluzii despre aceste reacții severe după sutele de milioane de doze de vaccin anti-Coronavirus administrate în lumea întreagă?

ȘD: Concluzia este că aceste vaccinuri dezvoltate și aprobate în momentul de față sunt foarte sigure și foarte eficiente. Dacă se detectează aceste cazuri foarte rare noi trebuie să ne gândim că până la urmă este un produs medical, invariabil vor exista efecte adverse și dacă va fi administrat pe o scară destul de mare, tot se vor înregistra evenimente care pot fi chiar impropriu corelate cu administrarea vaccinului.

Toți suntem diferiți, toți putem răspunde puțin altfel, iar acest puțin altfel în unele cazuri extrem, extrem de rare, poate da reacții severe, iar acest lucru este valabil nu doar pentru vaccinuri, ci și pentru care orice alt produs pe care-l luăm fie cu rețetă medicală, fie unul pe care-l putem achiziționa din magazin, fără rețetă.

Rep: Cu alte cuvinte nu există niciun tratament medical 100% fără risc.

ȘD: Da, într-adevăr, dar ceea ce urmărim noi este dacă dorim să oferim oamenilor un produs medical, fie vaccin, fie tratament, nu uităm ca acest risc post-administrare să fie extrem, extrem de mic și asta definește profilul de siguranță.

Aceste vaccinuri au fost administrate în sute de milioane de doze la nivel global a fost înregistrat un număr foarte, foarte mic – vorbim de zeci sau sute de cazuri din sute de milioane, deci o incidență foarte mică.

După cum spuneam, reacțiile mai severe sunt cele de tip alergic, care sunt normale ținând cont că unii indivizi pot răspunde agresiv din acest punct de vedere și dezvoltă această reacție alergică, pentru care de altfel autoritățile sunt pregătite, personalul medical în punctele de administrare ale vaccinurilor este pregătit să întâmpine astfel de evenimente, rare cum sunt ele.

Iar o înțelegere mai bună a evenimentelor trombembolice sau cardiomiopatie sau alte complicații care pot fi înregistrate și – atenție – asociate cu vaccinul, nu neapărat demonstrată cauzalitatea, dar dacă le înțelegem mai bine și vedem în ce condiții se petrec și dacă au legătură cu administrarea vaccinului, putem administra fie tratamente profilactice, fie putem identifica grupele de risc care ar fi susceptibile de a dezvolta astfel de simptome post-vaccinale foarte rare.

Ceea ce ne interesează în primul rând este siguranța și bunăstarea oamenilor și din acest punct de vedere cred în continuare că ar trebui subliniat faptul că vaccinurile sunt sigure, rămân sigure și că acest număr foarte mic de cazuri, ar trebui să arate contrariul a ceea ce se vehiculează acum și se însămânțează această idee de nesiguranță și frică în mintea oamenilor.

Tocmai numărul foarte mic de complicații severe care există la orice medicament ar trebui să ne încurajeze pe toți și să demonstreze, încă o dată, faptul că vaccinurile sunt sigure.

Rep: Te-aș ruga să explici raportul beneficiu-risc la vaccin.

ȘD: Raportul beneficiu-risc derivă din teoria economică dacă luăm ad-literam ce înseamnă. Dacă ne gândim la actul medical putem lua un exemplu simplu, deoarece la vaccinuri intervine și această complicație care este efectul imunității de turmă sau colective, când suficienți oameni sunt vaccinați se oferă protecție indirectă celor nevaccinați.

Or, când se atinge acel punct, riscul dacă o persoană nu se vaccinează, fie că-ți asumi un risc extraordinar de mic, dar matematic el există, în momentul respectiv o persoană nu mai e dispusă să-și asume riscul pentru că beneficiul pentru că beneficiul deja există.

Să luăm însă un exemplu mai simplu, de pildă cel a unei operații. Avem un pacient care trebuie să se opereze. Dacă nu se operează mai mult ca sigur va deceda. Iar raportul beneficiu-risc este fix același. La operație, fie că e complicată, fie că e simplă, există riscuri. Dar dacă individul nu se operează atunci cu siguranță moare.

Deci este același principiu și aici, decizia individuală este să se opereze pacientul sau nu.

Rep: Care este raportul beneficiu-risc în contextul vaccinării anti-Covid?

ȘD: Aici beneficiu-risc ține de riscul bolii și riscul administrării vaccinului, iar aceste două lucruri sunt incomparabile. Noi vedem la televizor că au apărut cazuri de cheaguri de sânge sau de cardiomiopatie, etc, lucruri despre care am spus că sunt foarte rare, dar cumva avem senzația că există un risc să ne vaccinăm. Or, adevăratul risc este să ne infectăm, iar aici riscul de infecție este mult mai mare.

Rep: Putem estima de câte ori e mai mare riscul de vaccinare decât cel de incidente severe post-vaccinare?

ȘD: Riscul de infectare depinde de loc, depinde de situația epidemică la momentul de față, dar riscul de a dezvolta simptome severe odată ce ești infectat este de ordinul sutelor de ori mai mare decât cel al incidentelor grave post-vaccinare.

Complicațiile post-infecție pe care le putem dezvolta sunt în primul și în primul rând mult numeroase și mult mai frecvente decât cele grave de după vaccinare. Este infinitesimal mai mic riscul complicațiilor grave post vaccinare comparat cu riscul complicațiilor grave ale Covid-19.

Analiza beneficiu-risc privind Covid-19 și vaccinare ar trebui să fie aceasta și ar trebui să conștientizăm faptul că riscul dacă ne vaccinăm este foarte mic, iar dacă alegem să nu vaccinăm riscul este mult mai mare.

Foto: Imunologul Stefan Dascalu / Sursa: Facebook