Rise Project: Judecătoarea Lia Savonea, șefa Curții de Apel București, recunoaște că n-a declarat vânzarea unui teren, în valoare de 30 de mii de euro / Agenția Națională de Integritate i-a verificat averea timp de trei ani și n-a descoperit nicio neregulă

Judecătoarea Lia Savonea, șefa Curții de Apel București, recunoaște, potrivit unei investigații Rise Project, că n-a declarat vânzarea unui teren, în valoare de 30 de mii de euro, după ce Agenția Națională de Integritate i-a verificat averea timp de trei ani și n-a descoperit nicio neregulă.

Potrivit sursei citate, Lia Savonea cumpărase terenul împreună cu rudele primarului din Chiajna, comuna lipită de București.

Tot acolo, soțul judecătoarei a construit un bloc, pe un alt teren, iar în afacerea imobiliară a pompat bani, un milion de euro, cash, fiul unui magistrat condamnat pentru corupție.

Printre principalii beneficiari ai schemei imobiliare a fost chiar fratele primarului din Chiajna, nașul unui interlop implicat în lupte electorale și scheme imobiliare în aceeași localitate.

„Poate a scăpat”

Ne-am întâlnit cu Lia Savonea în biroul ei de la etajul unu din Palatul de Justiție, una dintre cele mai emblematice clădiri istorice din București și locul unde își are sediul Curtea de Apel București, instituție pe care o conduce.

Nu a fost de acord să înregistrăm discuția. A venit pregătită cu imagini în care erau notițe și post-it-uri printate pe coli A4, dar și cu documente.

Îi trimisesem înainte întrebări, dar ne-a rugat să ne întâlnim ca să ne explice tranzacțiile imobiliare ale familiei sale.

Ne-a spus că ANI a investigat-o timp de trei ani, adică din 2019 până anul trecut. Susține că a simțit presiune și a fost nevoită să aducă drept probe un raport de expertiză, comandat de ea.

Totuși a scăpat de investigație. N-a primit nicio sancțiune.

ANI ne-a comunicat recent că investigația demarată de inspectorii săi a fost clasată, pentru că “nu au fost identificate diferenţe semnificative”, mai mari de 10.000 de euro în avere, față de venituri.

Dar diferențele există. Și sunt de trei ori mai mari.

Am descoperit că Livia Savonea a vândut, în 2018, terenul respectiv și a încasat 30.000 de euro, dar tranzacția n-a fost menționată apoi în declarațiile ei de avere.

Terenul este în Chiajna, comuna care se tot dezvoltă în prelungirea cartierului Militari din Capitală.

Când o întrebăm de ce i-a dispărut terenul din declarația de avere, face o pauză scurtă și ne spune: „Poate a scăpat. Nu avea cum să dispară. Ce avere să ascund? Am declarat mai mult decât trebuia”, completând ulterior că “legea nu are cerințe de a scrie detaliile pe care eu le-am scris”.

Apoi ne spune că va verifica din nou și va reveni. Ne-a scris în aceeași seară: „Ați avut dreptate, în parte”.

Mesajul judecătoarei a venit pe WhatsApp:

„Am omis menționarea la rubrica III (Bunuri înstrăinate…..)”. Apoi susține că a menționat totuși banii încasați în declarația de avere: „(…)Vă rog sa luați în considerare că eroarea de menționare a vânzării este acoperită prin indicarea sumelor (măcar în parte)”

Dar nici acest lucru nu e clar.

Ne-a descris cum a încasat banii în trei tranșe, în două conturi bancare, din care apoi a făcut plăți sau transferuri în alte conturi și ne-a trimis inclusiv dovezi în acest sens.

Sumele nu au fost însă individualizate și nu a fost declarată proveniența lor, așa cum a menționat în cazul soțului ei în declarațiile de avere. În plus, contractul de vânzare, obținut de RISE, indică un singur cont bancar unde Lia Savonea ar fi trebuit să încaseze cei 30.000 de euro, în trei tranșe.

Terenul problemă a fost cumpărat de soții Lia și Mihai Savonea în 2006, împreună cu un alt cuplu -Florian și Constanța Purcel, fratele și, respectiv, cumnata lui Mircea Minea, primarul comunei Chiajna de peste două decenii.

Au devenit atunci coproprietari pe un lot de 2500 de mp. Fiecare familie deținea jumătate.

Câțiva ani mai târziu, pe 28 octombrie 2011, acest teren trece în proprietatea exclusivă a Liei Savonea, printr-un act de partaj încheiat cu soțul său.

În acel an, Savonea încerca să promoveze ca judecător la cea mai importantă instanță din țară – Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).

Tot atunci intrase în vigoare Noul Cod Civil, care le permite celor căsătoriți să facă o astfel de separație de bunuri, chiar dacă nu divorțează.

Judecătoarea ne-a spus că a făcut partajul pentru că “vânzările de imobile s-ar fi putut interpreta ca acte de comerț, ceea ce ducea la incompatibilitate”.

Mihai Savonea rămâne proprietar exclusiv pe un alt lot de 1700 de mp, tot în Chiajna, aproape de parc și actualul sediu al primăriei.

Fiecare teren are apoi o traiectorie separată.

Timp de câțiva ani nu se întâmplă nimic cu lotul rămas în proprietatea Liei Savonea și a soților Purcel. Apoi, la final de decembrie 2017, proprietarii încheie o promisiune de vânzare cu o femeie din Chiajna.

Savonea mai face o mișcare. Pe 17 aprilie 2018 obține o autorizație de construire de la Primăria Chiajna pentru un “showroom, birouri, garaje, spații de depozitare, hotel anvelope”.

Lucrările erau estimate atunci la aproape 660.000 de lei (aproximativ 142.000 euro).

Cu autorizația de construire în buzunar, Lia Savonea și soții Purcel vând terenul în 3 iulie 2018. Judecătoarea l-a mandatat chiar pe soțul ei să semneze actele în fața notarului. A încasat 30.000 de euro pentru jumătate din teren, iar soții Purcel au primit, separat, aceeași sumă.

Citește integral pe Rise Project