RO-Vaccinare, precizări și sfaturi despre variola maimuței/ Cum se transmite boala și avem motive de îngrijorare?/ Ce spun specialiștii

RO-Vaccinare a publicat pe pagina de Facebook a centrului precizări și sfaturi despre variola maimuței, citându-l pe medicul Cristian Apetrei, profesor român în Departamentul de Microbiologie și Genetică Moleculară, membru în Centrul pentru Cercetarea Vaccinului și în Programul Postuniversitar în Microbiologie și Imunologie (PMI) de la Universitatea din Pittsburgh, SUA.

Cum se transmite boala și cât de gravă este sunt două din întrebările la care au răspuns specialiștii.

• ”Nici nu s-a anunțat bine că circulă monkeypox, că au și început conspirațiile legate de vaccin”, a scris ironic doctorul Apetrei.

Mesajul publicat de RO-Vaccinare

De citit! Monkeypox – variola maimuței. Avem motive de îngrijorare?
Adevărul este că monkeypox nu e o boală care să ne îngrijoreze din cale-afară. Au fost depistate mii de cazuri în Africa în cursul ultimilor 50 de ani, se știe că boala n-are nici pe departe transmisibilitatea variolei sau a SARS-CoV-2, și că este mult mai puțin patogenă decât variola. Până aici totul e relativ corect.

Problemele sunt însă următoarele:

1. Da, boala n-are transmisibilitatea variolei, dar se transmite de la om la om, mai ales prin secreții. Asta înseamnă și saliva sau secrețiile respiratorii din tuse sau strănut! Și cum noi știm că sunt ceva probleme cu comportamentul pe stradă, asta înseamnă că trebuie oarecare prudență.
2. Da, mortalitatea nu este cea din variolă (de până la 30%), dar nici nu-i floare la ureche. Se estimează că în cursul ultimilor 10-20 de ani, ratele cumulate ale mortalității prin monkeypox au fost undeva între 3-6%. Din nou, totul se reduce la R0. Care în cazul monkeypox a fost calculată a fi în jur de 0.32-0.35. Suficient de jos pentru ca să nu se producă răspândire explozivă. Reamintesc: un R0=0.32 înseamnă că, într-o populație complet susceptibilă, un individ cu monkeypox poate infecta cu success 0.32 alți indivizi. Asta prin definiție nu ridică probleme.
3. Evident, sunt întotdeauna posibile clusteruri. Dacă virusul se transmite prin secreții și intră într-o populație susceptibilă cu obiceiuri la risc, vom putea vedea numeroase transmiteri secundare.
4. După cum am tot spus timp de 2 ani, mortalitatea nu este măsura de referință în cazul niciunei boli. Nu uitați că, și așa cu semne clinic mai minore, simptomatologia monkeypox este tot cea de variolă. Sechelele arată așa (vezi figura).

Acum, lucrurile despre care trebuie absolut să discutăm sunt următoarele:

1. Deși ne referim la ea ca la monkeypox, boala nu are neaparat rezervorul la maimuțe. Că atunci ar fi trebuit să ne temem doar pe plajă la pozele clasice. Se pare însă că rezervorul natural al virusului sunt rozătoarele. Ceea ce înseamnă că populația unde șobolanii aproape au ajuns animale de companie (mă refer acum doar la număr, nu la dimensiunile lor care sunt acelea ale unui cățel mai mititel) e la risc major.
2. Faptul că unii cetățeni ai planetei se așteptau ca monkeypox să înceapă să zburde nu-i face pe aceștia nici conspiratori și nici vrăjitori. După cum am mai spus, e suficient să pui mâna pe orice carte de boli emergente și ai să găsești acolo informația.

Pentru doritori, postez lista infecțiilor cu cel mai mare potențial pandemic, așa cum a fost ea stabilită la conferința din 2015:

a. Febra hemoragică de Crimea-Congo;
b. Bolile filovirale (i.e., Ebola & Marburg);
c. Coronavirusurile emergente înalt patogene relevante pentru om (MERS Co-V & SARS);
d. Febra de Lassa;
e. Nipah și Hendra;
f. Virusul febrei Vaii Rift;
g. Monkeypox;
h. O nouă boală (asta se întâmpla cu un an înainte de ZIKA).

Nu e nicio mare resetare, nicio mare vrăjitorie, nici gut feeling, biocurenți sau vreo previziune de-a lui Nostradamus. Au fost doar experți din toate domeniile legate de emergența patogenilor și răspândirea lor în populațiile umane, care au judecat la rece și pe bază de modelare. Evident, pentru Năzdrăvănei, o astfel de abordare este o erezie profundă deoarece ei consideră că știința este atunci când ne dăm cu părerea și atât.

Pentru cei care vor să citească planurile de apărare și răspuns la pandemii, așa cum au fost ele revizuite după experiența cu SARS-CoV-2, le aveți aici.

3. Am văzut că nici nu s-a anunțat bine că circulă monkeypox, că au și început conspirațiile legate de vaccin. În primul rând, trebuie să vă spun un mare secret, direct de la oculta: în următoarele teste IQ va figura obligatoriu intrebarea: “cum se realizează imunizarea activă față de un agent infecțios, pandemic sau nu?”

Cei care răspund “cu ser” nu vor fi primiți nici măcar la școala ajutătoare. Deoarece se consideră că planeta ar trebui să aibă acel nivel minim de cunoștințe care să permită răspunsul corect la întrebarea de mai sus. Ați văzut că până și Plandemicul a învățat acest răspuns și va putea răspunde fără nicio ezitare: “Vacsin”. Ceea ce garantează măcar locul la școala ajutătoare. În fine.

Cum se face că avem vaccin anti-monkeypox? Aici, va trebui să recunosc: ne-au prins. Cea mai bună dovadă a marii resetări este tocmai asta: cand bilgeitz a văzut c-a dat-o-n bară cu SARS-CoV-2, a recurs imediat la planul B, cel pus la cale de pe vremea lui Newton și Jenner. Raționamentul a fost următorul: nu putem da drumul la variola c-au eradicat-o ăia, dar dăm drumul la monkeypox.” Pentru asta avem vaccinulul pentru smallpox, care va merge mai ceva decât vaccinul Moderna pe Omicron.

Realitatea este că n-am avut niciodată un vaccin pentru smallpox. Am folosit varianta lui Jenner (cowpox, care s-a bazat pe virusul de la vacă). Și putem oricând să-l reintroducem în fabricație și eventual să folosim stocurile existente de vaccin.

Partea ce mai mișto este că oricum am da-o cu vaccinul, planul este diabolic: dacă pornește monkeypox, noi ăștia, bătrânetul, care resetăm de n-avem aer, o să scăpăm fără probleme: suntem deja vaccinați pentru variolă (cu cowpox) și vaccinul o să ne protejeze de monkeypox.>

Dr. Cristian Apetrei, profesor român în Departamentul de Microbiologie și Genetică Moleculară, membru în Centrul pentru Cercetarea Vaccinului și în Programul Postuniversitar în Microbiologie și Imunologie (PMI) de la Universitatea din Pittsburgh, SUA.

sursa foto: Facebook/ RO-Vaccinare