România a aderat la Proiectul European pentru Infrastructura de Date Genomice al cărui obiectiv este de a permite accesul securizat la datele genomice din întreaga Uniune Europeană, pentru a promova cercetarea şi îngrijirea personalizată peste tot în Europa

România este parte a Proiectului European pentru Infrastructura de Date Genomice (GDI), o etapă importantă în consolidarea capacităţilor ţării în cercetarea genomică şi integrarea în infrastructura paneuropeană de date genomice, informează Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, transmite Agerpres.

La proiect participă două instituţii din cadrul Ministerului: Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică, cu sprijinul Autorităţii pentru Digitalizarea României.

„Proiectul de dezvoltare a infrastructurii de date genomice va implementa iniţiativa europeană 1+ Million Genomes (1+MG), al cărei obiectiv este de a permite accesul securizat la datele genomice din întreaga Uniune Europeană, pentru a promova cercetarea şi îngrijirea personalizată peste tot în Europa. Pentru români, acest lucru înseamnă acces la rezultatele cercetării de vârf şi servicii medicale mai bune”, a precizat Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, citat în comunicat.

Demersul este în sinergie cu iniţiativa naţională coordonată de către Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti şi membrii Reţelei Naţionale de Cercetare Genomică, care are ca scop dezvoltarea cercetării medicale genomice în România, se mai arată în comunicat.

Ministerul precizează că extinderea proiectului reprezintă un pas către asigurarea accesului securizat la date genomice umane de înaltă calitate şi la datele clinice corespunzătoare în toată Europa, prin crearea unei infrastructuri de date transfrontaliere.

Potrivit sursei menţionate, organizaţii din Cipru, Ungaria, Malta şi România s-au alăturat oficial proiectului.

„În calitate de ţară semnatară a Iniţiativei 1+MG, România va participa la Pilonul I al proiectului, contribuind la discuţiile privind sustenabilitatea pe termen lung, modelele de guvernanţă şi cadrul legal. Pilonul I reuneşte experţii în sustenabilitate şi guvernare 1+MG pentru a ajunge la un consens asupra modului în care această infrastructură va fi susţinută pe termen lung”, adaugă sursa amintită.

Totodată, România va fi implicată şi în Pilonul II, concentrându-se pe definirea cerinţelor tehnice pentru implementarea infrastructurii. Pilonul II al proiectului sprijină nodurile naţionale să progreseze prin evaluarea maturităţii în trei faze: integrare, implementare şi operaţiuni, precizează comunicatul MCID.