România a avut şi în 2022 cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE, în pofida progreselor, arată un raport al Comisiei Europene

Majoritatea statelor membre ale UE au înregistrat progrese semnificative în colectarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) între 2018 şi 2022, însă România este în continuare ţara cu cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE, 30,59%, faţă de o medie de 6,03% la nivelul blocului comunitar, arată un nou raport publicat miercuri de Comisia Europeană, transmite Agerpres.

Deficitul anual de încasare a TVA din raportul UE, care măsoară diferenţa dintre veniturile din TVA preconizate teoretic şi suma colectată efectiv, arată că statele membre au pierdut aproximativ 89 de miliarde euro sub formă de TVA în 2022, comparativ cu 121 de miliarde euro în 2018. Această cifră reprezintă veniturile pierdute în principal din cauza fraudei în materie de TVA, a evaziunii fiscale, a evitării obligaţiilor fiscale, a falimentelor nefrauduloase, a erorilor de calcul şi a altor factori.

Conform acestui document, în 2022, cele mai mici deficite de încasare a TVA la nivel naţional au fost înregistrate în Cipru (0,7%), Portugalia (1,3%) şi Irlanda (1,7%). La polul opus, România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel naţional, cu o pierdere de 30,6% din veniturile din TVA, urmată de Malta (25,9%), Slovacia şi Lituania (ambele cu 14,6%).

Comisia Europeană subliniază totuşi, că în 2022 comparativ cu 2021, ţările membre cu cele mai bune progrese în ceea ce priveşte reducerea deficitului de încasare a TVA din UE au fost Cipru, reducere de 6,8 puncte procentuale, Letonia, scădere de 5,2 puncte procentuale, şi România, scădere de 4,2 puncte procentuale, de la aproape 35% în 2021 până la 30,6% în 2022.

În termeni nominali, deficitul total de conformitate în materie de TVA în UE s-a ridicat la 89,3 miliarde euro în 2022, reprezentând 7% din veniturile din TVA preconizate teoretic. Comparativ cu 2021, decalajul a crescut cu 13,3 miliarde euro.

Nominal, cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE a fost înregistrat în: Italia (16,3 miliarde euro), Germania (12,9 miliarde euro), Franţa (12,8 miliarde euro) şi România (8,47 miliarde euro).

„În 2022, deficitul de încasare a TVA s-a ridicat la aproape 90 de miliarde euro pentru cele 27 de state membre. Aceasta este o sumă uriaşă de bani, care ar fi putut fi utilizată pentru finanţarea bunurilor şi serviciilor publice esenţiale, cum ar fi şcolile, spitalele şi infrastructura. Aceasta este o oportunitate ratată cu un preţ semnificativ”, a declarat comisarul pentru climă, zero emisii nete şi creştere curată, Wopke Hoekstra.

Potrivit executivului comunitar, progresele înregistrate în ceea ce priveşte reducerea deficitului de conformitate în materie de TVA sunt binevenite, deoarece pierderile de venituri din TVA pot avea un impact negativ asupra capacităţii guvernelor de a finanţa bunuri şi servicii publice esenţiale, cum ar fi şcolile, spitalele şi infrastructura.

Cel mai recent raport subliniază că măsurile de politică specifice au făcut o diferenţă semnificativă, în special cele legate de digitalizarea sistemelor fiscale, de raportarea în timp real a tranzacţiilor şi de facturarea electronică. În plus, raportul subliniază că reformele în curs sunt esenţiale pentru reducerea în continuare a deficitului de încasare a TVA, pentru asigurarea unei colectări mai eficiente şi pentru prevenirea fraudei.

În noiembrie 2024, Consiliul a aprobat propunerea privind TVA în era digitală, un pas decisiv către un sistem transfrontalier de raportare digitală bazat pe facturarea electronică. Scopul său este de a se asigura că autorităţile fiscale ale statelor membre sunt informate în timp real cu privire la tranzacţii, permiţându-le să detecteze fraudele în materie de TVA şi să reacţioneze rapid la acestea.

Împreună cu această ediţie, Comisia Europeană oferă, de asemenea, o analiză specifică a fraudei intracomunitare cu firme fantomă (Missing Trader Intra-Community – MTIC), o formă proeminentă de nerespectare a normelor în materie de TVA care exploatează comerţul cu bunuri şi servicii fără TVA între statele membre ale UE. În termeni nominali, în funcţie de gama de produse vizate de analiză, statele membre ale UE au pierdut între 13 şi 33 de miliarde euro pe an între 2010 şi 2023.